Tomaso

Ăia din Pipera nu sunt profilul forumistului tipic de pe Softpedia

He he … Și schimbare regulilor pe tema comentării moderării tot mie mi se datorează Așa mi-a spus un moderator în mod public pe forum acum câțiva ani. Tot atunci au modificat și modalitățile de a posta pe rubrica de abuzuri. Dacă postezi acolo topicul nu mai apare. Trebuie aprobat de un admin (așa se spune, dar nu bag mâna în foc că este real și că nu au butoane acolo și cei reclamați). Dacă reclamația este susținută de argumente și abuzul este foarte clar, atunci plângerea nici nu mai apare. Da. O scrii și nu este publicată. După ce au interzis comentarea moderării, au spus că să te duci pe abuzuri. Apoi au făcut abuzurile o zonă unde tot ei aprobă vizibilitatea posturilor pe abuzuri. Este ca și când te amendează miliția și apoi te duci să contești tot la ei.

Sunt în deplasare și forumesc dimineața, la cafea și seara, la hotel. Sau mai în scurt, ziua, atunci când aștept. Abia ce s-a aflat de securistul șef din Germania. Misogin? Atunci când vine vorba despre muieri în poziții de conducere cu mare miză politică, da, cred că muierile nu au ce căuta în asemenea funcții. Nu au capacitatea de a procesa și a lua decizii corecte. Pentru binele tuturor cred că ar fi mai bine să le ținem departe de funcții atât de importante.

Acolo funcționează un fel de solidaritate în rău. O solidaritate îndreptată contra userilor. De exemplu, un user are meciuri cu Argonaut pe vreun subiect. Ca să nu pară că își folosește butoanele direct contra userului cu care are un debate pe teme politice, vine un alt moderator care a stat mai deoparte și îi dă sancțiuni. Își fac servicii reciproce, tovărășește. Userul fiind inamicul. Atenție! Nu colegul de forum, de debate, de discuție. Nu. Este inamicul. În cazul alegerii mele, cu mâna pe inimă o spun, atunci așa am crezut, că va fi un moderator corect. Da, a fost o alegere greșită, nu încerc să mă scuz, să o dau după cireș, asta este.

Apariția acestui forum, sau “așa zis forum” a dus la sancționarea pe ascuns a userilor softpedia. Libertatea de a le comenta moderarea i-a determinat să aleagă cea mai tembelă cale de a sancționa. Să o fac pe ascuns.

Prieten nu am fost cu Argonaut. Scriu cum a ajuns moderator acest om. La un moment dat eram doar doi moderatori în Poiană. Radumiki și cu mine. Eu nu-mi mai dorem să fiu moderator și de comun acord cu el am încercat să găsim moderatori noi. Am făcut și un fel de pool ca să vedem pe cine ar prefera userii dar a fost irelevant. În final am mers pe propunere directă. Sunt mulți ani de atunci, multe amănune nu le mai țin minte. La acel moment Argonaut părea un om echilibrat, posturile lui fiind ok, de om normal. Propunerea pentru ca Argonaut să devină moderator a venit din partea mea. I-am spus lui Radumiki, el mi-a spus că nu se gândise la varianta aceasta și după câteva mesaje pe privat a rămas să fie făcut moderator. Radumiki i-a spus lui Adm, cea care se ocupa de forum la acel moment și așa a ajuns Argonaut moderator pe softpedia. Dacă rețin corect, tot atunci a fost făcut moderator și Iladi. Pentru mine conta ca un moderator să fie atașat de democrație, să nu fie cenzor și să aibă toleranța necesară funcției. Atunci când ești și jucător și arbitru trebuie să ai puterea de a nu folosi butoanele pe post de argumente într-un debate. Asta este cea mai mare și dificilă problemă în alegerea unui moderator. Să reziste tentațiilor. Atunci mi s-a părut că Argonaut bifa această trăsătură de caracter. Era suficient de în vârstă pentru a avea înțelepciunea care doar cu vârsta se acumulează, experiență, atașamentul pntru democrație și valorile democratice. Avea un discurs echilibrat .. etc. M-am înșelat într-un mod epic Iar asta a fost rău și pentru softpedia și pentru mine, personal. Adevărul este că nu poți cunoaște cu adevărat firea unui om până când acesta nu are putere pe mână. M-am tot gândit la ei, la toți cei care au distrus softpedia. Mărturisesc că nici acum nu am înțeles clar și limpede care sunt resorturile psihologice prin care din oameni care sunt normail la cap, haioși, amabili, civili, corecți, își schimbă radical comportamentul atunci când au acces la niște butoane cu care pot face fapte. Butoanele moderatorului pot face și rău și bine. Dar depinde de omul care le apasă. Depinde de mintea acestuia și de - vorbesc foarte serios - sufletul lui. Banii nu exită în această ecuație, moderatorii nu au primit nimic, niciodată. Softpedia ca forum, ca entitate, a fost de cele mai multe ori nerecunoscătoare față de moderatori și cei mai mulți au trebuit să plece după ce nu au mai fost la moderare. Apropo de asta, mulți moderatori nu pleacă de la butoane doar pentru că se tem de cum vor fi tratați după aceea. Și stau acolo captivi între două lumi.

Sunt cu treburi pe la Cluj, nu am avut starea să citesc pe acolo.

Și? Care sr fi problema dacă citește?

Din achiziționarea Paramount în august 2025: CBS și cele 29 de stații deținute, CBS News, 60 Minutes, CBS Sports, Paramount Pictures, Paramount+, Pluto TV, Showtime, Nickelodeon, MTV, Comedy Central, BET, CMT, Paramount Network, Smithsonian Channel, Channel 5 în Marea Britanie, Network 10 în Australia și drepturile pentru SUA la UFC pentru șapte ani la aproximativ 7,7 miliarde de dolari. Telefe din Argentina și Chilevisión din Chile au fost vândute în câteva luni. Din achiziționarea The Free Press în octombrie 2025 pentru aproximativ 150 de milioane de dolari: newsletter-ul, podcast-ul său și Bari Weiss ca redactor-șef al CBS News, raportând către David Ellison. Din achiziționarea întregului Warner Bros. Discovery astăzi pentru 110 miliarde de dolari: CNN și CNN International, HBO și HBO Max, Warner Bros. Pictures, New Line, DC Studios, Warner Bros. Television and Games, TNT, TBS, TNT Sports, Discovery și discovery+, HGTV, Food Network, TLC, Animal Planet, Cartoon Network, Adult Swim, Turner Classic Movies și Eurosport. Biblioteca de filme se întinde de la The Godfather la Harry Potter, Game of Thrones, The Lord of the Rings, Star Trek, Mission: Impossible și SpongeBob, plus distribuția lui Dune 3 și a următorului Minecraft. Prin Oracle, unde Larry Ellison deține aproximativ 40%: o participație de 15% și unul din cele șapte scaune în consiliul de administrație al joint venture-ului TikTok SUA format la 22 ianuarie 2026, care găzduiește datele americane și reantrenează algoritmul de recomandare. Acesta este un rol de furnizor și coproprietar, nu o proprietate personală a TikTok. Și Larry însuși: Oracle, 98% din insula hawaiană Lanai, o participație de 1 miliard de dolari din 2022 la achiziția Twitter de către Elon Musk și Ellison Institute of Technology de la Oxford. Compania combinată se numește Skydance, simbol bursier SKYD. Documentul de închidere spune că familia Ellison și RedBird dețin 100% din acțiunile cu drept de vot. PIF al Arabiei Saudite, L'imad din Abu Dhabi și QIA din Qatar dețin 38,5% din ea și nu votează nimic.

53582bd1288a36afcfa77e8c18f8b96447d0697f.mov

Poze cu copiii familiei Georgescu. Mare realizare, da.

Eu am niște idei, dar nu le voi scrie aici. De când ține cineva cont de ccr?

S-a dus Cristela azi la DIICOT îmbrăcată elegant, o eleganta sobra și rafinata, nimic ostentativ. Coafata simplu, ca pentru o ținuta de zi. Femeia este cineva din punct de vedere profesional, a fost vicepreședinte al Citybank România intr-o vreme când prin bănci își găseau locul oameni care chiar aveau ce cauta acolo. Cu o atitudine destinsa, salutând prietenos multimea venită acolo pentru ei. Ma și ce sa vezi, s-au strâns toate tigaistele facebookului, toate trentele care nu au nimic bun de spus despre nimeni niciodată, toate deraiatele care se uita in portofelul altora mai frumoase, mai deștepte și mai norocoase sa o toace pe femeia aia de care nu mai au loc ca ea e o lady și ele sunt terci. Ca de unde are bani ca sa se îmbrace așa ( ex vicepreședinte de banca, da?), ca unde s-a coafat ea așa dis de dimineața adusă la DIICOT ( da, e o mare chestie sa știi sa umbli cu o perie de par și un uscător ), ca de ce era așa zâmbitoare când barba-su e in pușcărie ( din respect pentru toți cei veniți acolo pentru ei femeia a zâmbit frumos și a salutat, e o chestie de educație, na, e greu sa realizezi când ai crescut pe scări cu cheia la gât cam cum se poarta lumea buna ). Și citind zoaiele aruncate de precupețele astea digitale ajungi sa vezi cam care e polarizarea in societatea noastră, care e sălbăticirea acestor ființe otrăvite pur și simplu de invidie, cat de greu spre imposibil va fi sa ne mai ridicam cumva. Și cât de greu ii va fi unui lider sa strângă acest popor și sa facă ceva cu el, acest popor care are in ADN tradarea și cum sa facă sa îl înece si îngroape pe altul care are mai mult decât vecinul in loc sa vadă cum ar putea face sa facă și el la fel. Magdalena Radu Fb

Retardații pământului nu fac diferența dintre memory stick și telefon. Cam puține. Eu cred că am cel puțin vreo 50-60 de chestii pe care retardații pro europeni le numesc telefoane.

Europații sunt frustrați că pierd puterea, fiindcă sunt convinși că sunt singurii care o merită. Asta îi face o contra-elită care își confundă educația, statutul și adeziunea la UE cu un drept aristocratic de a conduce și când îi respingem, devin frustrați și agresivi.

Eu prefer să nu se facă niciun guvern. Doar așa putem avea o schimbare de regim prin alegeri. Atenție! Eu mă refer nu la alt guvern. Ăștia de acum nu mai au ce căuta în viitorul guvern. Nimic. Zero. Iar noua putere TREBUIE să ia măsurile necesare pentru ca derapaje dictatoriale precum sunt astea prin care trecem să nu mai poată fi puse în fapt. Avem legi. Asta înseamnă o guvernare cu un partid la 50% +1. AUR nu trebuie să intre la guvernare. Chiar și cu un ministru, tot l-ar compromite. Accept orice rău. 10 lei un €, motorina la 20 lei. Sau 50 de lei, plm, 100 lei pe litru. Este mai importantă schimbarea de regim decât orice restriște. Altfel nu ne mai scăpăm de ăștia niciodată în timpul vieții noastre.

Da. A devenit o cloacă useristă pentru că adminii au permis așa ceva.

Totul devalorizat cu 10% de la sfârșitul anului trecut. Asta ne-a adus votul pentru ND, inteligențelor inteligente care votați pro-europeni. Proștilor! Hoților!

5,418 Lei / 1€ Fmm de guvern pro €pean.

Muierile trebuie să fie scoase din politică. Pizda asta proastă vorbește în numele europenilor?

Helmut s-a născut în Germania de Vest într-o familie care credea că civilizația a început odată cu respectarea instrucțiunilor. Tatăl său l-a învățat să sosească cu zece minute mai devreme, să aștepte lumina verde pentru pietoni chiar și la ora trei dimineața și să nu pună niciodată sticlă maro în recipientul pentru sticlă verde. Până la maturitate, Helmut dezvoltase o teorie reconfortantă despre istorie: umanitatea petrecuse câteva mii de ani făcând greșeli până când Republica Federală Germania descoperise în sfârșit modul corect de a organiza societatea. A moștenit fabrica mică de componente industriale a tatălui său, aflată lângă Düsseldorf. Șaizeci de oameni lucrau acolo, producând piese obscure de mașinării pe care nimeni nu le înțelegea, dar pe care toată lumea părea să le aibă nevoie. Apoi s-a întâmplat Fukushima. Germania a accelerat renunțarea la energia nucleară, iar Helmut a fost încântat. „Nuclearul aparține secolului al XX-lea”, i-a explicat el tatălui său la cină. Tatăl său, care petrecuse patruzeci de ani conducând o fabrică cu consum intensiv de energie, a întrebat ce avea să-l înlocuiască. „Regenerabilele.” „Și când nu bate vântul?” „Gaz.” „De la cine?” „Rusia.” Tatăl său s-a uitat țintă la el. Helmut a zâmbit cu răbdare. Generația mai în vârstă pur și simplu nu înțelegea lumea modernă. Rusia avea să devină pașnică prin comerț. Wandel durch Handel. Cumpărarea unor cantități uriașe de gaz rusesc în timp ce demontau centralele nucleare germane nu era o contradicție. Era o strategie. În 2015, Helmut a descoperit un alt imperativ moral. A pus o autocolantă Refugees Welcome lângă intrarea în fabrică și a apărat cu entuziasm decizia lui Merkel de a admite un număr mare de solicitanți de azil. Când oamenii ridicau întrebări despre integrare, locuințe, securitate sau consecințe politice, Helmut detesta întrebările mai mult decât se îngrijora de răspunsuri. Germania avea o responsabilitate. Oamenii responsabili nu puneau întrebări iresponsabile. Anii au trecut. AfD a crescut. Dezbaterile despre migrație au devenit mai urâte. Municipalitățile s-au plâns de capacitate. Helmut a concluzionat că adevărata problemă era o deschidere insuficientă. Când cineva a sugerat că însăși politica ar fi putut contribui la reacția negativă, Helmut a părut cu adevărat tulburat. Consecințele unei decizii moralmente corecte nu puteau sub nicio formă să constituie o dovadă împotriva deciziei. Asta ar fi fost ilogic. Apoi, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Helmut a fost îngrozit. În câteva săptămâni, el explica că Germania trebuia să pună capăt dependenței sale de energia rusă. Nimeni la cină nu a menționat că Helmut petrecuse cincisprezece ani explicând de ce dependența de energia rusă era de fapt o interdependență iluminată. Helmut cu siguranță nu a făcut-o. Acea opinie încetase pur și simplu să existe. Din păcate, fabrica sa continua să existe. Facturile la energie au crescut brusc. Contabilul său a început să-i aducă foi de calcul din ce în ce mai neplăcute. Industria germană, le-a explicat Helmut angajaților săi, trebuia acum să devină rezilientă, verde și geopolitic responsabilă. Apoi Germania și-a închis ultimele reactoare nucleare în 2023. În cele din urmă, contabilul s-a întors cu foaia de calcul pe care Helmut o evitase timp de trei ani. Producția în Germania devenea prea scumpă. O parte din fabrică avea să se mute. Helmut a studiat mai multe alternative și în final a ales Polonia. Costurile erau mai mici, industria era binevenită, iar electricitatea era disponibilă. A preferat să nu investigheze prea amănunțit cum era generată acea electricitate. Helmut a condus peste graniță în Mercedesul său electric. În spatele lui, șaizeci de ani de istorie industrială a familiei sale erau demontate bucată cu bucată. Helmut a parcat lângă intrare, a băgat mașina în priză și s-a uitat cu aprobare la micuțul simbol verde de încărcare. Germania, și-a spus el, arătase din nou lumii cum se decarbonatează.

Sursa: Deprecierea economică a Vestului a fost doar prima etapă a experimentului globalismului. Ceea ce se desfășoară acum este prăbușirea mai amplă a încrederii instituționale occidentale — o societate dezmembrată simultan de iluzia energetică și de abandonarea granițelor sale suverane. Presiunea pentru o tranziție către eolian și solar a fost vândută ca un salt tehnologic înainte. În realitate, ignoră legile fundamentale ale densității energetice. Generarea dependentă de vreme poate produce electricitate pentru iluminatul locuințelor, dar nu poate furniza energia termică continuă, ultra-înaltă necesară pentru industria grea, producția de oțel în cuptoare cu arc electric, fabricarea chimică, transportul maritim sau aviația comercială. Prin sabotarea propriei rețele energetice interne cu generare costisitoare și intermitentă, Vestul nu a eliminat combustibilii fosili — pur și simplu și-a externalizat emisiile industriale și producția grea către Asia. Ironia este izbitoare: pentru a construi o rețea verde, Vestul trebuie să importe componente intensivo-energetice fabricate în străinătate folosind energie pe cărbune, creând o nouă amprentă industrială extrem de distructivă în timp ce subminează securitatea energetică internă. Acest recul industrial este agravat de o paralizie totală în privința integrității frontierelor și coeziunii sociale. Elitele politice occidentale, hipnotizate de doctrinele multiculturalismului, au permis fluxuri migratoare necontrolate și neverificate să copleșească infrastructura publică, să dilueze identitatea civică și să erodeze statul de drept. Devine un stat al crimei periculoase. Ceea ce ar trebui să fie o datorie de bază a statului-națiune — protejarea granițelor sale suverane — a fost abandonat în favoarea unei posturi globaliste servile. Când dezmembrezi industria internă, impui energie artificial de scumpă și dizolvi frontierele naționale, nu creezi o utopie globalistă. Distrugi capital real. Fără capital și industrie suverană productivă, pilonii fundamentali ai vieții occidentale se vor prăbuși (și se prăbușesc deja). Răsplata muncii grele dispare, mobilitatea ascendentă stagnează, iar scopul unei cariere pe termen lung este înlocuit de gestionarea declinului. O societate care își abandonează baza industrială și își predă frontierele sfârșește prin a-și preda viitorul.

Globalismul a însemnat închiderea fabricilor occidentale, deschiderea granițelor și relocarea locurilor de muncă oriunde era mai ieftin și mai convenabil. Muncitorul industrial din Viena, regiunea Ruhr sau Ohio a devenit șomer sau a fost împins în muncă slab plătită în sectorul serviciilor. Totuși, profiturile au explodat pentru intermediarii corporativi, care nu produc nimic. Conglomeratele financiare, importatorii, giganții logisticii, platformele tehnologice și consultanții au încasat marja dintre producția ieftină din Asia (China) și vânzările scumpe din Vest. Rezultatul este o elită globală super-bogată și un proletariat abandonat, îndatorat. Clasa de mijloc – coloana vertebrală a fiecărei societăți libere – a fost zdrobită. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere a inegalității din ultimul secol. Fără globalism, China nu s-ar fi ridicat niciodată. Vestul i-a dat Chinei totul, inclusiv admiterea sa în OMC în 2001, deși China nu avea o economie de piață adevărată, democrație sau un sistem de stat de drept. A fost un transfer voluntar de tehnologie: oricine dorea să producă în China era forțat să predea proprietatea sa intelectuală. Totuși, acum pare că chinezii au avut dreptate tot timpul. Capital în valoare de trilioane de dolari a fost pompat direct în China. Oare asta nu se numește antreprenoriat? Vestul și-a dezmembrat propria bază industrială și a reconstruit-o în China. Vestul a finanțat ceea ce pretinde că este un stat totalitar, care folosește banii occidentali pentru a se reînarma, a cumpăra porturi strategice, a monopoliza materiile prime și a exercita pârghii asupra noastră. Oare noi nu am face exact la fel? China nu s-a ridicat în ciuda Vestului, ci pentru că Vestul globalist a construit-o așa. Profitul pe termen scurt a fost prioritizat în detrimentul securității naționale, suveranității industriale și stabilității forței de muncă locale. O elită fără rădăcini, apatridă, din New York, Bruxelles, Berlin și Shanghai se simte ca acasă peste tot și nu-și asumă responsabilitatea nicăieri. În urma ei rămân comunități abandonate, deposedate de industrie și de mobilitate socială ascendentă, complet dependente de lanțuri de aprovizionare controlate de o putere străină. Globalismul a fost vândut cu promisiunea prosperității. În realitate, a fost cea mai mare – dar și cea mai absurdă – redistribuire a averii din istoria omenirii. Statul social înseamnă o redistribuire a averii. Dacă nu ai ce redistribui, cu ce să susții statul social? Cu vorbe? Sau faci împrumuturi din care achiți ceea ce ar trebui finanțat prin redistribuirea unei părți din profiturile unei economii prospere. Adică rețeta sigură a dezastrului.

Altă muiere proastă. Este o fatalitate. Muierile la conducere aduc dezastrul. Dovada mai sus.