Tomaso

Fostul şef al AEP o spune cu subiect şi predicat. Comisia Europeană a cerut AEP să îl cenzureze pe Călin Georgescu. Este un amestec clar în alegerile româneşti de partea unui alt candidat. Ok, avem un punt de referinţă. Un precedent. De acum înainte, cine este la putere poate să lovească în candidaţii celorlalţi folosind instituţiile statului paralel sau perpendicular. Ok? Unii s-au bucurat, dar oare se vor bucura atunci când candidatul lor va fi executat cu aceleaşi unelte. Pentru mine a fost un şoc să descopăr oameni pentru care nutream respect, prinşi în hora cenzurii şi care au susţinut lovitura de stat. M-a bulversat mai mult decât aş fi vrut şi am început să îmi pun întrebări, să îmi fac o retrospectivă şi să-mi dau seama dacă oamenii aceştia au căzut în mocirlă, sau dacă ei au fost tot timpul acolo şi nu am observat eu realitatea. Naşpa.

Atunci când a venit pe SP, după ce şi-a întărit puterea pe forum, Argonaut a început să baneze userii care postau pro PSD. Unul câte unul, pe hoţeşte, ferit, cu aceleaşi metode ca şi acum. Are el un sistem pe care el îl crede ascuns, dar pe care eu i l-am observat foarte repede. De atunci am înţeles că am făcut o eroare, că l-am creditat fără să-l cunosc. A fost şi este exact opusul felului cum ar trebui să fie moderatorul de pe un forum. S-a prefăcut cu talent, ce-i al lui este al lui. Întrebat de ce banează userii pro psd, a răspuns că el o vede ca pe ceva pozitiv. Nu eu l-am întrebat. Atunci am înţeles ce face acolo, de ce face ceea ce face. Pentru el moderarea înseamnă control şi cenzurarea celor care nu scriu în acord cu ideile lui de moment. I se pare că are o misiune. Un non moderator bun pentru exemplu de şcoală, la capitolul despre ce nu trebuie să facă un moderator. Nu are nici cel mai mic respect pentru ideea de moderare, nici nu cred că înţelege despre ce este vorba. În vara lui 2017 eram deja mult prea scârbit de softpedia. Mi-am făcut un blog, am şi postat câteva articole, dar nu era de mine, blogul nu mă pasionează. Eu de atunci am vrut să plec de acolo. Apoi am rămas pentru a menţine legătura cu anumiţi oameni. Am făcut o cafenea şi un timp se adunase acolo o comunitate mică şi o atmosferă plăcută. Dacă este să duc dorul softpediei pentru ceva, acea cafenea îmi lipseşte cel mai mult. Dar să fie aşa cum era atunci. Între timp oamenii s-au schimbat, iar politica a distrus tot ceea ce s-a putut. În afară de aminitiri nu a mai rămas nimic. S-a dus. Singurul care a descris corect, care a înţeles foarte bine ceea ce se petrecea, a fost unul care a spus că scriu acolo doar pentru a nu pleca. Da, aşa a fost. Oamenii sunt ciudaţi. Se tem de vorbe ca şi când ar fi viaţă reală. Şi atunci când au putere se luptă cu vorbele, consumă energie fără limită pentru a-i opri pe alţii să vorbească. Argonaut nici pe cafenea nu mă lăsa să trăiesc. Îi aborda pe alţi moderatori în privat, le spunea ce posturi să-mi şteargă, chestii din astea, absolut tembele. Atunci când s-au coalizat contra mea, în perioada dintre alegerile anulate şi cele refăcute, un moderator mi-a spus că din cauza mea s-ar fi instituit regula cu comentarea moderării. Posibil să fie adevărat, nu zic nu, dar a fost o decizie proastă. Comentarea moderării este vitală pentru sănătatea unui forum. Ideea lor de a impune tăcere, de a nu se împotrivi nimeni, de a nu le fi contestate deciziile, reprezintă o chintesenţă a abuzului de drept. O formă de instituire a dictaturii. Evident, la scară mică, dar relevantă pentru chestiune. Nu este vorba despre mine, pentru că eu comentez orice, inclusiv moderarea lor de pe softpedia. Şi chiar nu cred că le serveşte faptul că nu o pot face acolo. Dimpotrivă. Aici nu am limite, pot să îmi iau orice libertate, atât cât consider eu că îmi este necesară. Aşadar, dpdv strategic, mentalitatea lor de a impune tăcerea prin forţa butoanelor a intrat în confruntare cu mentalitatea acelora care nu suportă să fie reduşi la tăcere. Au prezumat că softpedia este ceva unic şi că odată băgat pumnul în gură, cel lovit va tăcea forever. Wrong, again! Cel mai bun exemplu că oamenii de acolo nu pricep viaţa şi complexitatea gândirii este de dată recentă, odată cu banarea userul Antic, adică al subsemnatului, fără motiv. Eu nu mai scriam acolo de aproape un an. Gestul lui Argonaut este atât de stupid şi inutil încât aduce o nouă confirmare a prostiei lui ca om. Nu doar corupt, prost în sensul că nu are suficientă inteligenţă. S-a răzbunat pe Antic pentru ceea ce scrie Tomaso pe epolitic. Arma prostului. Atât a putut. Presimt că pasul următor va fi ştergerea posturilor trecute, sau impunerea de filtre pentru cuvintele Tomaso şi Antic. La cât de prost este, nu m-ar mira. Mă rog, asta dacă adminii vor achiesa la furiile lui. Însă chiar şi aşa, prost, corupt, nu trebuie înjurat. Pentru că asta ne murdăreşte pe noi. Putem să-l tăvălim simplu, spunându-ne părerile despre ce face, ce zice, cum se comportă. Asta îl isterizează (logic, pentru că-i prost). Putem şi încurajez comentarea moderării. Oricine este abuzat pe softpedia, aici este locul unde poate să scrie liber despre ceea ce pe softpedia îi este interzis. Suntem un fel de Europa Liberă în raport cu softpedia, un forum asemenea RSR (Softpedia = Republica Socialistă România). La fel ca EL, nu putem vorbi liberi pe teritoriul RSR, dar de auzit tot se aude. Chiar şi cu bruiajul securist, undele scurte tot se propagau şi oamenii putea să asculte. Degeaba Argonaut Ceauşescu se isteriza, vocea Europei Libera tot ajungea la români. Naşpa. Nu? E naşpa să fii dictator, să ai o ţară la picioare, să fii zeu şi geniul munţilor, să te lingă toţi în cur cu like-uri umede, dar să ştii că există unii care îşi bat joc de măreţia ta. Pentru că pot şi pentru că au ales să nu tacă. Ceauşescu a încercat tot ce l-a dus mintea. A organizat atentate, l-a plătit pe Carlos Şacalul să arunce în aer Europa Liberă, a trimis securişti care să facă nasoale. Degeaba. Insucces pe linie. Şi până la urmă Europa Liberă i-a cântat prohodul. Până în ultimele zile ale lui. Aşa va fi şi în cazul softpedia. Până în ultima zi comentarea moderării va continua. Asta dacă nu au vreo epifanie şi subit se pocăiesc, devenind moderatori reali şi bine intenţionaţi. Dar nu cred. Oamenii nu se schimbă. Se prefac, îşi fac cruci, dar deep inside rămân la fel. Este întunericul din om, adică lipsa luminii. Pentru că întunericul nu există. Este doar lipsă de lumină.

Este în lumea lui. În sensul bun. Încă mai copilărește Ne cam asemănăm în niște privințe. Și el scrie doar de dragul de a gândi. Îi place și îi face bine să scrie despre raționamente complexe pe care puțini le înțeleg. Dar lui nu-i pasă, chiar dacă îi place să primească feedback. Scrie pentru a-și hrăni nevoia de a scrie. Cam ca mine Asta nu au priceput moderatorii din poiană în ceea ce mă privește. M-au judecat cu mintea lor și au crezut că fac ceea ce ei fac acolo. Ghinion și pentru mine și pentru ei. Mie mi-au luat jucăria, locul unde scriam la fel ca mac, fără să fac rău nimănui. Au vrut ei să mă reducă la tăcere și s-au aliat contra mea. Atât efort fără niciun sens.

Nu am de ce să îi iau apărarea lui Argonaut. Vreau doar să nu se ajungă la înjurături. Tentația este mare atunci când vine vorba despre un personaj atât de controversat și sulfuros, dar nu este vorba despre el, ci despre noi, despre a ne conserva rațiunea critică. Argonaut poate fi criticat, dar nu înjurat. Valabil pentru orice alt user de pe sp sau aiurea.

Am prins

Simpatică doamna!

Nu știam de ce sughit Am citit câteva posturi interesante pe sp în care sunt pomenit și eu, pe topicul destinat denigrării lui CG. Pentru prima oară de când este acel topic, cineva de acolo încearcă să înțeleagă. Este un efort de voință și implică o anumită detașare. O excepție, dar tot este bine în raport cu mantrele reverberate în acel topic tip echo chamber. Spunea Atreides cum că este curios dacă ar putea exista dialog între conservatori și progresiști. I-am răspuns că este imposibil. Motivul este incompatibilitatea între valorile celor două ideologii adverse. Doi vectori cu sens contrar. Da, citesc și comentez aici. De citit nu ne poate împiedica nimeni iar acum grație locului acesta pot să și scriu liber. Este chiar haios gândindu-mă la câte eforturi au făcut să-mi bage pumnul în gură. Acum sunt în pat, scriu pe tabletă. O să scriu mâine diverse, dacă tot am fost invocat

Toată lumea reduce accizele pentru a menţine preţul.

Cât de nemernici pot fi aceşti impostori!!!! Unde sunteţi băi panaramelor, ăia cu ştirile oficiale? Hai, ieşiţi, spuneţi-ne cum să ne informăm doar din surse oficiale.

Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană pare să fi abandonat echilibrul instituțional în favoarea unui stil de conducere grăbit, centralizat și tot mai contestat. Invocând permanent „urgența”, șefa executivului european forțează decizii slab fundamentate, ocolește mecanismele democratice și livrează inițiative care eșuează pe bandă rulantă. În loc să consolideze Uniunea, această abordare riscă să adâncească haosul politic și să erodeze încrederea statelor membre într-un proiect european deja fragil, scrie Euractiv Oare „mentalitatea de urgență” a Ursula von der Leyen face mai mult rău decât bine? Înaintea Consiliului European de joi, unde liderii așteaptă progrese privind competitivitatea, prețurile la energie și situația din Orientul Mijlociu, președinta Comisiei se confruntă cu o presiune tot mai mare de a livra rezultate – în parte pentru că și-a asumat rolul de principal gestionar al crizelor la nivelul UE. Cu toate acestea, pe fondul criticilor tot mai frecvente din capitalele europene, se conturează impresia că aura de care se bucura democrata-creștină germană începe să se estompeze, după ce câștigase respect prin Pactul Verde, dar și prin reacția rapidă a Uniunii în timpul pandemiei și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Provocarea celui de-al doilea mandat este adaptarea metodelor de „stingere a incendiilor” la rezultate politice pe termen lung. „Nu mai reușește să iasă din acest centru de comandă pe care l-a construit în primul mandat”, a declarat Sophia Russack, politolog la Centre for European Policy Studies (CEPS). La puțin peste un an de la reconfirmare, administrația sa, de aproximativ 30.000 de oameni, a produs deja un număr amețitor de inițiative politice – multe dintre ele eșuate rapid. Planurile de accelerare a aderării Ucrainei la UE au eșuat, la fel și propunerile de utilizare a activelor rusești înghețate pentru finanțarea Kievului. Apelul la crearea unui „zid de drone” de-a lungul granițelor Rusiei a fost abandonat, iar un discurs recent în care sugera că dreptul internațional ar fi, de facto, irelevant a obligat-o la o revenire rapidă asupra poziției. Mai mult, stilul său de conducere, perceput ca fiind autoritar, a iritat mai multe capitale europene. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a acuzat-o public de o tentativă de acaparare a competențelor în politica externă, în contextul participării Comisiei la inițiativa lui Donald Trump intitulată „Board of Peace”. De asemenea, Berlinul a criticat-o pentru ideea desfășurării unei forțe europene multinaționale în Ucraina postbelică. „Depășește limitele competențelor sale și încearcă să joace un rol politic pe care instituția pe care o conduce nu i-l permite”, a afirmat Eric Maurice, analist la European Policy Centre. „Mentalitatea de urgență” Von der Leyen a orientat Uniunea către o logică de economie de război, subminându-și propriul bilanț prin diluarea Pactului Verde și promițând transformarea blocului într-o „putere militară” cu reglementări reduse. Mantra sa a fost necesitatea unei „mentalități de urgență” pentru a depăși ritmul lent al procesului decizional european și pentru a răspunde presiunilor crescânde din partea Chinei, Statelor Unite și Rusiei. Pentru a impune acest ritm, și-a construit la Bruxelles reputația de lider care taie etapele, se bazează pe un cerc restrâns de funcționari loiali și ocolește alte instituții europene. Însă oficiali europeni avertizează, în privat, că această schimbare brutală, în ritm accelerat, implică riscuri serioase, mai ales în contextul unei comunicări publice rigid controlate și evitante. „În orice sistem politic este nevoie de control și dezbatere, pentru legitimitate și pentru o bună legiferare. Invocarea ‘urgenței’ ca justificare pentru a merge înainte nu este o direcție sănătoasă”, a declarat un diplomat european. Abordarea a generat și reacții puternice din partea Parlamentului European și a statelor membre, în special după ce von der Leyen le-a acuzat că încetinesc implementarea inițiativelor sale de simplificare birocratică, cunoscute sub numele de „Omnibus”, esențiale pentru relansarea economiei europene. Unii oficiali consideră că absența unui consilier economic de prim rang în echipa sa a contribuit la incoerența politicilor și la producția excesivă de strategii – precum „doctrina securității economice” – fără rezultate concrete. „Absența continuă a unui consilier economic de nivel înalt, cu o reputație incontestabilă, este o problemă urgentă pentru dezvoltarea unei politici economice coerente la nivelul UE”, a declarat un alt oficial european. În privința extinderii, Comisia a revenit rapid asupra unor planuri vagi, motivate geopolitic, de integrare accelerată a Ucrainei înainte de finalizarea reformelor interne. „Ai impresia că von der Leyen nu își implică suficient colegii și nu coordonează suficient”, a declarat Anton Hofreiter, președintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. Susținătorii lui von der Leyen Metoda sa are însă și susținători. Unii consideră că ea a umplut un vid de leadership lăsat de slăbirea guvernelor de la Paris și Berlin și că, în contextul blocajului axei franco-germane, a devenit interlocutorul de facto al Europei în relația cu Donald Trump. „Dacă președintele Comisiei Europene nu este ambițios, atunci cine împinge Europa înainte?”, a spus un alt oficial european. Margaritis Schinas, fost comisar grec și funcționar european de lungă durată, a declarat: „Nu poți, în același timp, să critici Comisia că se implică în politica externă și să nu faci tu nimic pentru a avea o politică externă.” Această poziție este împărtășită și de Nicolas Véron, expert în cadrul think tank-ului Bruegel: „Rolul Comisiei este să stimuleze decizia politică, să contracareze tendința structurală a Consiliului spre inerție.” El a subliniat că, deși von der Leyen nu a reușit să mobilizeze activele rusești înghețate, a găsit o alternativă: un împrumut de 90 de miliarde de euro (în prezent blocat de Ungaria). „Uniunea Europeană decide doar sub presiune, iar von der Leyen a reușit să creeze această presiune”, a spus el. Sophia Russack a concluzionat: „Este încă o criză, desigur – dar când se termină?” Ursula von der Leyen și deriva autoritară a ue: „urgența” ca pretext pentru abuz de putere

În clipa de față, Uniunea Europeană importă gaz de la firme asociate cu BlackRock la prețul de 850 USD pe mia de m3, în condițiile în care, până la începerea războiului, aceeași Uniune Europeană importa, în medie, cu 100 USD pe mia de m3. Cum poți să mai construiești ceva dacă prețul la energie crește de 8,5 ori? În UE, prețul mediu la electricitate este de 0,30 USD/kWh, pe când la ruși este undeva la 0,06 USD/kWh. Ce industrie mai poți avea? Cum să fii profitabil? Cum să poţi fi competitiv pe piaţă? Asta ne-a adus UE şi aste ne va aduce în continuare.

UK

Come on!!! Userii SP sunt useri ca şi noi. Nu putem noi, de aici sau de dincolo să influenţă ceva în rău sau bine. În afară de a ne da cu părerea, echivalent cu a lătra la lună, altceva nu putem să facem. Ceea ce reproşez eu conducerii SP şi a moderării din poaină este înregimentarea politică în favoarea usere şi a politicilor de sorginte neo marxistă. O chestiune care contravine propriului lor regulament şi a căcaturilor pe care le-au scris pe frontispiciu. Dar cu userii, plm, nimeni nu ne obligă să interacţionăm cu ei. Sunt nişte ăia, la fel ca noi, tot nişte nimeni pe net. Să trăiască şi să se bucure de binefacerile politicilor nicuşoriste. Fără din astea, please.

PSD în această clipă, cu conducerea actuală, este controlat de statul paralel. PSD-ul trecut, cel real, nu mai există. Ceea ce este acum reprezintă doar o păcăleală pentru foştii votanţi pesedişti. Aceştia colectează voturile pesediştilor şi apoi le folosesc pentru aplicarea de politică progresiste, securiste, bruxeleze. La acest moment, doar AUR poate să schimbe ceva în România. Alţii nu există. SOS, POT, nici pomeneală. SOS este făcut doar pentru a da cu rahat în conservatori, a decredibiliza politicile conservatoare. Esta aşa cum spune Cataramă, susţin 100%. Lupta politică este între cele două ideologii. Conservatori vs. progresişti. Atât.

În clipa de faţă, "Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR împinge România în criză financiară. In timp ce inflația și recesiunea lovesc economia și românii, Guvernul refuză să reducă risipa statului și transferă întreaga povară pe umerii populației și ai antreprenorilor români." În ghilimele este o declaraţie a unui parlamentar AUR. PSD-PNL-USR-UDMR reprezintră statul paralel. Este guvernarea securiştilor. În mod evident şi clar. AUR rămâne singurul partid care ţine cu alegătorii şi cu cetăţenii români. Cum s-a ajuns aici? Simplu, prin transformarea politicienilor PSD-PNL-USR-UDMR în lefegii statului. Aceştia s-au departat de populaţie şi acum ei nu mai reprezintă cetăţeanul, ci statul paralel cu care se află în cârdăşie. O mafie transpartinică a corupţiei instituţionalizate. Iată de ce s-a instaurat dictatura în România. PSD-PNL-USR-UDMR să poată rămâne la putere pe termen nedefinit. Decizia a fost luată. Nu vor să mai permită niciunui alt partid să ajungă la putere. Şi atunci, în cârdăşie du statul paralel, îşi vor elimina orice competiţie. Ăsta este planul. Doar cine este mult prea prost nu-l vede. La fel este şi prin occident. Au decis să renunţe la alegeri. Să ia principalul instrument democratic din mâna cetăţenilor, aceştia să nu mai poate decide nimic. O dictatură oribilă.

Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR împinge România în criză financiară. In timp ce inflația și recesiunea lovesc economia și românii, Guvernul refuză să reducă risipa statului și transferă întreaga povară pe umerii populației și ai antreprenorilor români.

Liderul francez de extremă stângă, Jean-Luc Mélenchon, îi numește pe albi „urâți” și spune că goții din Europa nu au inventat nimic și doar au distrus. Mélenchon a celebrat inevitabilitatea a ceea ce el numește o „Franță creolizată”. Ceea ce nu pricep idioţii din UE (în România ei se pretind pro europeni, dar sunt nişte trădători) este că acum susţin o cale care va duce şi la extincţia LOR, a copiilor LOR. Nu înţeleg că ei acţionează în favoarea unor forţe politice distructive. A fi pro european în acest context, a devenit sinonim cu a fi trădătorul familiei tale şi a poporului tău.

Viena anului 2025. Majoritatea elevilor sunt musulmani. 2050. Europa va fi dominată de blocuri de putere musulmane, operate de țările lor de peste mări. Vor folosi bogăția, infrastructura, armata etc. în interesele lor geopolitice. Europa de Est va trebui să se apere de fosta Europă occidentală, dacă va vrea să rămână liberă şi la fel dpdv rasial. Dacă nu va rezista, prin impune şi prin forţă, noua europă devenită musulmană între timp, va distruge tot. Europenii actuali sunt pierduţi. Nu vor scăpa. Vor ajunge cetăţeni de mâna a doua, toleraţi şi în cele din urmă vor fi exterminaţi. Exact cum se întâmplă acum în Africa de Sud. Acesta va fi viitorul vest european. Europa de Est nu va avea altă şansă de scăpare decât să fie pregătită pentru confruntările cu ţările din vest, devenite musulmane între timp. Naşpa. Eu aşa văd viitorul în 25-30 de ani. În cel mult 10 ani de acum înainte va urma un exod al populaţiilor albe şi creştine dinspre vest către est.

JD Vance: „Europa riscă să se angajeze într-o sinucidere civilizațională.” „Nu sunt dispuși să-și controleze granițele. Limitează libertatea de exprimare a propriilor cetățeni.”

Președintele polonez Nawrocki a ÎNCEPUT SĂ DEZVĂLUIE eșecul Uniunii Europene: „Sistemul european ETS este practic o taxă comercială bazată pe extorcare.” „Polonia cheltuiește € 8 miliarde anual, iar în curând aproape € 12 miliarde.”

POLIȚIA GÂNDIRII A LUI STARMER LOVEȘTE DIN NOU! RAZIE ȘOCANTĂ LA MIEZUL NOPȚII: POLIȚIA A TREZIT MAMA ȘI COPILUL LA 2:30 DIMINEAȚA PENTRU A-I CERE SĂ ȘTERGE VIDEOCLIPURILE DE PE REȚELE DE SOCIALIZARE Ce naiba a făcut Keir Starmer Marii Britanii? La 2:30 dimineața, poliția a bătut la ușa unei mame care dormea și i-a trezit atât pe ea, cât și pe copilul ei mic. Motivul lor? Nu o urgență. Nu o infracțiune în desfășurare. Ei voiau ca ea să șteargă imediat videoclipurile pe care le postase online. Imaginile de la camera corporală și de la sonerie surprind cuvintele exacte ale ofițerului: „Am fost informat că au fost postate videoclipuri pe rețelele de socializare.” „Sunt aici să vă rog să eliminați respectivele videoclipuri de pe rețelele de socializare.” „Ați putea comite infracțiuni în temeiul Legii privind comunicările rău intenționate.” Ea a refuzat să le șteargă. A înregistrat întreaga vizită de noapte târziu și a depus o plângere oficială la IOPC. Aceasta este Marea Britanie sub Starmer: poliție trimisă la casele oamenilor în miez de noapte pentru a acționa ca cenzor pe rețelele de socializare. —————- În UK. Așa arată instaurarea dictaturii. Exact așa. ESTE STARMER COMPROMIS? DE LA APĂRĂTOR AL LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE LA ÎNCHISOARE PENTRU POSTĂRI PE REȚELE DE SOCIALIZARE Ce s-a întâmplat cu prim-ministrul Regatului Unit și de ce poziția sa privind arestările pe rețelele de socializare s-a schimbat atât de dramatic În 2012, în calitate de director al procuraturii, Keir Starmer s-a declarat cu mândrie un apărător al libertății de exprimare. În acel videoclip devenit acum infam, el a insistat: „În cazul în care o comunicare este pur și simplu ofensatoare... principiile libertății de exprimare impun un prag înalt și dictează că este puțin probabil ca o urmărire penală să fie în interesul public.” Astăzi, prim-ministrul Starmer prezidează un regim care a acumulat aproximativ 12.000 de arestări legate exclusiv de postările de pe rețelele de socializare. Cifrele sunt atât de grotești încât chiar și Rusia și China par brusc bastioane ale libertății de exprimare prin comparație. Ipocrizia este uluitoare. Mulți de pe X nu mai întreabă politicos - declară direct că Starmer a fost compromis. Fie că este vorba de lașitate politică, influențe externe obscure sau instinct autoritar evident, omul care odinioară impunea acuzații penale condamnă acum oameni pentru că îi rănise sentimente online. El continuă să rostească aceleași replici obosite despre „protejarea copiilor” și prevenirea tulburărilor sociale după revoltele din 2024. Dar cea mai recentă escaladare este presiunea sa hotărâtă pentru legi noi care vizează în mod specific conținutul „islamofob”. Criticii spun că nu este vorba despre ură, ci despre incriminarea îngrijorării publice legitime și a disidenței față de migrația în masă, schimbările demografice rapide, influența islamică tot mai mare în viața publică, scandalurile bandelor care au fost mult timp ignorate și starea generală a țării. Ceea ce mulți consideră critică politică validă și dezbatere liberă este acum redenumită „islamofobie” ilegală. Ceea ce a început ca măsuri de urgență după tulburări s-a transformat în liniște într-o extindere mai amplă și neobosită a cenzurii, deghizată în justificări mereu schimbătoare. Bătrânul Keir nu mai este nicăieri. Contrastul este condamnabil.

Acesta este useristul tipic. Continuatorii regimului comunist. Niște nemernici, o adunătură de criminal.

Premierul slovac Fico critică UE „Companiile noastre dau faliment, iar UE se preocupă doar de Ucraina și de trimiterea de BANI, în timp ce IGNORĂ energia și competitivitatea propriilor state membre.”

Comisia Europeană se amestecă direct în alegerile din Ungaria Democrația militantă a eurocraților a invadat complet țara. Comisia Europeană a anunțat că a activat un „mecanism de reacție rapidă împotriva dezinformării și va rămâne activ până la o săptămână după alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie”. Ce înseamnă asta? În practică, prin intermediul Legii privind serviciile digitale (DSA) a UE, platformele vor colabora cu organizații de verificare a faptelor (desigur, foarte obiective și niciodată finanțate din fonduri UE ) pentru a cenzura rapid conținutul după bunul plac, sub pretextul „combaterii dezinformării”. Anterior s-a relatat că administrația Facebook a reușit să blocheze paginile mai multor instituții media considerate pro-guvernamentale (infama „încălcare a standardelor comunității”), care aveau sute de mii de urmăritori, iar guvernul lui Orbán însuși acuză platforma că îi limitează raza de acțiune. Pe scurt, aceste pseudo-elite degenerate ale UE, implicate în diverse scandaluri de corupție, vor decide ce conținut de pe rețelele de socializare vor putea vedea maghiarii și pe care nu. Von der Leyen și anturajul ei își folosesc din nou instrumentele de influență pentru a interveni în alegerile democratice ale unui stat suveran și a influența rezultatul! Comitetul Judiciar al SUA a dezvăluit recent că Comisia Europeană a intervenit în alegerile a opt state membre și a impus cenzură pe rețelele de socializare! Printre acestea se numără Olanda (2023 și 2025), Franța (2024), Irlanda (2024 și 2025), Moldova (2024), Slovacia (2023) și România (2024). Postările și declarațiile politice incompatibile cu propaganda de stânga a UE au fost cenzurate chiar și înainte de vot! Ce a fost vizat de țintele de cenzură ale UE? Orice lucru legat, fie el și de la distanță, de dreapta, de conservatorism sau de criza migrației din UE! Acum, în mod clar, vor să „deformeze” alegerile maghiare, folosindu-și puterea pentru a-l cenzura pe Orbán și partidul său Fidesz și, prin urmare, pentru a-i sprijini pe Peter Magyar și TISZ. Aceasta este „democrație” în întregime, un eurocomunism în toată regula. Sper ca maghiarii să nu cedeze acestei influențe! Și însăși Comisia Europeană, condusă de von der Leyen, după toate aceste scandaluri și scandaluri, și-a pierdut orice legitimitate de a guverna și ar trebui să demisioneze și apoi să fie desființată ca instituție. Oameni care nici măcar nu sunt aleși democratic de către cetățeni încalcă legea cu nerușinare, încalcă tratatele UE și ne impun dictatele lor. Întreaga Comisie Europeană - lasă cetățenii liberi și statele lor! ——————————— CE a trecut la amestecul în alegerile unei țări europene pe față, fără a se mai feri. Ei sunt actorul statal. Din punctul meu de vedere, intereferența unui actor statal, ostil Ungariei, poate fi un motiv pentru anularea alegerilor și eliminarea din cursă a partidului pe care actorul statal străin l-a favorizat. Eventual, ar putea fi arestați și niște agenți de influență a entității străine care se amestecă în alegerile din Ungaria. În concluzie, micționăm pe UE și pe adunătura bruxeleză.