Sari la conținut

Postări Recomandate

Postat (editat)

Război şi Pace. v.2.25

 

Se anunţă discuţii pentru găsirea unor soluţii de pace în Războiul Ruso-Ucrainean. 

Narativul oficial din media euro atlantică (SUA-UE) învârte o teorie despre o pace axată pe cedarea unor teritorii.

Rusia ar rămâne cu ceea ce a cucerit,  Ucraina le-ar pierde.     O fi?  Nu o fi?

 

Eu nu cred că teoria aceasta este realizabilă şi argumentez mai jos de ce.

 

De ce a intrat Rusia peste Ucraina? 

Narativul occidental pro Ucraina este cunoscut.   

Războiul lui Putin este unul de cucerire,  vrea teritoriile unui alt stat paşnic,  nu putem accepta aşa ceva pentru că s-ar deschide cutia Pandorei   etc.

 

Ruşii au spus de la bun început că orice pas pe care Ucraina îl va face către NATO  înseamnă război.    

De ani de zile  tot o spun.    Au intrat în Crimea (2014) pentru a puncta că nu ameninţă în van.

Au protestat de fiecare dată atunci când americanii au finanţat loviturile de stat din Ucraina,  înlăturând guvernările pro-ruse,  alese democratic,  cu altele pro occidentale,  impuse prin forţa străzii.

La fel a fost în Georgia, acolo intervenind militar.    Însă Ucraina din 2022 nu era nici Georgia şi nici Ucraina din 2014.

 

De aici s-a plecat şi nu are rost să ne pierdem timpul cu morala,  cu cine are dreptate şi cine nu are.

 

Ruşii au pus în practică ameninţările şi  au pornit un război.

Ce vor ruşii să împiedice?   Intrarea Ucrainei în sfera de influenţă a NATO şi UE.      

 

Dacă pacea s-ar concretiza prin nişte teritorii,  din punctul meu de vedere,  pentru ruşi ar fi o înfrângere fără drept de apel,  pentru că obiectivul declarat (împiedicarea Ucrainei să intre în zona de influenţă NATO/UE) nu va fi fost îndeplinit.    Nişte teritorii ar fi mult prea puţin pentru ei.    Dacă ar accepta doar teritorii contra pace,  atunci ar însemna că se mulţumesc cu foarte puţin şi că în pofida celor 3 ani de răboi,  nu au reuşit să bifeze ceea ce şi-au propus.     Eu nu cred că pacea se va concretiza în acest mod.

 

Hai să vedem care este situaţia pe front pentru a ne da seama de pe ce poziţii se va intra în negocieri. 

Dacă acestea vor aborda pacea.  

 

Ruşii avansează în mod constant. Războiul pe care îl practică este unul mai mult poziţional,  axat pe slăbirea inamicului prin distrugerea trupelor şi tehnicii militare în confruntări punctuale de mică amploare.

Atacă în stilul lor,  prin manevre pe flancuri,  fac o pungă şi apoi o strâng până când ucrainenii se retrag.      Apoi consolidează apărarea şi trec mai departe.  Şi tot aşa. 

Se vede că nu se grăbesc şi că timpul lucrează în favoarea lor.   Au superioritate numerică,  au resurse şi o producţie de război bine pusă la punct.

 

În timpul acesta,  ucrainenii sunt în retragere.  

Nu mai au iniţiativă şi tot ceea ce pot să facă este apărarea îndârjită.

Dar,  spre deosbire de ruşi,  ei nu au resurse.   

Depind de ceea ce le donează  NATO/UE.    

Nu au nici bani, nici economie funcţională,  totul,  de la salariile funcţionarilor la cauciucurile maşinilor de luptă şi gloanţe este la cheremul celor care sprijină războiul.

 

Cam acestea ar fi punctele de plecare în a judeca dacă există premizele unei păci prin metoda teritorii contra pace.

 

În opinia mea,  ruşii nu vor accepta să oprească ostilităţile până nu vor obţine ceea ce îşi doresc. 

Vor spune că obiectivul lor este să transforme Ucraina într-un protectorat aflat sun controlul lor politic.  Ceva similar cu Belarus. 

Vor spune că nu pentru teritorii au pornit război,  ci pentru că au fost obligaţi,  pentru că nu li s-a respectat ceea ce au cerut şi că nu-i interesează cuceririle teritoriale.

Vor impune ca zonele rusofone din Ucraina să fie state independente,  la fel cum este Kosovo.

Vor afirma că vor accepta doar o pace în care Ucraina capitulează şi va trece sub controlul lor politic şi militar. 

Vor informa că acesta va fi parcursul şi că vor menţine starea de război atât timp cât va fi necesar indeplinirii obiectivelor propuse.

 

Rusia luptă practic pe teritoriul lor,  ex URSS.   Cunosc totul,  au hărţi,  sunt aproape de baze şi logistica îi urmează.

Nu este în poziţia de a cere voie să facă sau să nu facă.  

Nu este în retragere,  inamicul lor este slab şi nu vor avea motive de concesii.  

Cu o pace convenită acum,  sau fără o pace,  mai devreme sau mai târziu oricum îşi vor îndeplini obiectivul declarat.

 

Ce ar putea să facă americanii?

Aproape nimic în mod concret.   

Nu pot interveni militar şi nici nu îşi doresc.  Acest război nu are o miză crucială.   

Ucraina nu este în UE,  nu este în NATO.  

E doar un stat tânăr, înfiinţat într-un moment de slăbiciune şi destrămare a URSS.    

Au încercat să-l atragă în sfera NATO dar atât s-a putut.    

A finanţa războiul în continuare ar fi posibil,  dar ar fi inutil,  deznodământul fiind deja ştiut.    

 

Ce vor face americanii?

Poate fi intuit.    

Este vorba doar despre un exit plan, în opinia mea.

Vor încerca să iasă din acest conflict fără să pară că ar fi o  înfrângere iar asta depinde mult de ruşi.    

Negocierile vor fi axate pe o ieşire lină din Ucraina, făcută în aşa fel încât să nu fie percepută ca umilitoare,  pe modelul din Afganistan.

Vor încerca să obţină de la ruşi o promisiune fermă că nu vor determina un aflux de refugiaţi către ţările din UE.   Asta implică nişte concesii din partea ruşilor.

Vor încerca să îi determine pe ruşi să nu le taie complet accesul la resursele ucrainene,  mai ales că firmele americane au multe investiţii în Ucraina,   fiind proprietari peste cele mai bune terenuri agricole.   

Vor lăsa UE în offside,  pasând cartoful fierbinte guvernărilor fidele fostei administraţii Biden.     

Vor încerca să tempereze ofensiva rusească,  astfel încât aceştia să nu treacă dincolo de graniţele unor state NATO.  Mă refer la statele baltice. 

 

Ce vor pretinde ruşii în afară de controlul Ucrainei?

Republica Moldova să intre prin alegeri în sfera de influenţă a Rusiei.  

Vor amplasa baze militare în Ucraina,  la graniţa cu Polonia,  baze militare în Republica Moldova, la graniţa cu România.

 

Vor construi baze de lansarea rachetelor nucleare în Ucraina,  Republica Moldova,  Belarus (aici deja este în curs o asemenea mutare).     

 

 

Acestea sunt doar nişte ipoteze bazate pe informaţiile publice.   

Vom vedea dacă au un suport sau sunt fantezii.

 

 

 

 

 

Editat de Tomaso
  • Răspunsuri 347
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Postat

Nu ştiu ce să zic.

Poate o fi aşa,  dar nu cred că-i chiar atât de prost,  totuşi.  

El are o obsesie în ceea ce mă priveşte şi îşi hrăneşte ura dând sancţiuni fără motiv.   O face special pentru a se simţi un fel de Dumnezeu.   Un om necinstit şi fără o minimă onoare. 

 

Postat (editat)

Nu are. 
Sunt plecat din localitate și nu am avut chef de socializare, de asta nu scriu.

Am niște probleme car îmi taie cheful de debate

Editat de Tomaso
Postat (editat)
02 Mar 2025
„De ce refuză Zelenski pacea?"

Într-o postare recentă pe platforma X, David Sacks, un cunoscut antreprenor american, investitor în tehnologie și co-fondator al companiei Craft Ventures, a adus în discuție motivele pentru care președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu poate sau nu dorește să încheie un acord de pace în conflictul cu Rusia.

Sacks, recunoscut și ca unul dintre gazdele popularei emisiuni „All-In Podcast” și un fost membru al așa-numitei „PayPal Mafia” alături de figuri precum Elon Musk și Peter Thiel, oferă o perspectivă controversată asupra războiului din Ucraina. Analiza sa, care a stârnit reacții diverse pe X, sugerează că Zelenski este prins într-o rețea de interese personale, politice și externe care fac pacea imposibilă, indiferent de costurile umane și materiale ale continuării conflictului. Acest articol explorează argumentele lui Sacks și contextul mai larg al poziției sale, punând sub lupă implicațiile unei astfel de viziuni asupra situației geopolitice actuale.

DE CE NU POATE ZELENSKI SĂ FACĂ PACE

Criza lui Zelenski din Biroul Oval a început din cauza refuzului său de a accepta o soluție negociată pentru război. Chiar și folosirea cuvântului „diplomație” de către vicepreședinte a provocat o reacție aprinsă.

Deci, de ce nu poate Zelenski să încheie un acord de pace?

1. Își va pierde puterea.

Zelenski a anulat alegerile în Ucraina și rămâne la putere prin legea marțială. În ciuda sondajelor propagandistice ale USAID care ar putea susține contrariul, Zelenski este nepopular în Ucraina și probabil ar pierde alegeri corecte. Acest lucru l-ar putea lăsa vulnerabil la represaliile adversarilor politici pe care i-a închis sau ale căror active le-a confiscat. Pe scurt, Zelenski are nevoie de război pentru a-și justifica domnia continuă.

2. „Trenul cu beneficii” se va opri.

Ucraina era considerată pe scară largă cea mai coruptă țară din Europa înainte de război, iar dovezile abundă că elitele ucrainene au profitat enorm de pe urma miliardelor de dolari din ajutorul occidental. Dacă războiul se termină, se termină și „trenul cu beneficii”. Un audit post-război al modului în care au fost cheltuiți banii ar fi, de asemenea, dezastruos pentru susținătorii lui Zelenski.

3. Se teme de ultranaționaliști.

Majoritatea ucrainenilor spun că vor ca războiul să se termine, dar facțiunea ultranaționalistă (o minoritate relativă, dar bine înarmată și dispusă să folosească violența pentru a-și atinge scopurile) refuză să accepte orice concesii teritoriale către Rusia. Dacă Zelenski semnează un astfel de acord, are motive să se teamă pentru siguranța sa.

4. Este angajat psihologic.

Convingerea lui Zelenski în victoria finală asupra Rusiei s-a „întărit într-o formă care îngrijorează unii dintre consilierii săi”, conform unui raport al revistei TIME, care a descris credința lui Zelenski drept „de neclintit, apropiindu-se de mesianic”. Potrivit unuia dintre asistenții lui Zelenski, „Este delirant. Nu mai avem opțiuni. Nu câștigăm. Dar încearcă să-i spui asta.” Zelenski ar putea fi prea implicat pentru a vedea situația în mod obiectiv.

5. Istoria îl va judeca aspru.

Zelenski ar fi putut accepta un proiect de acord de pace semnat în prima lună de război, Acordurile de la Istanbul, prin care Ucraina și-ar fi păstrat tot teritoriul în schimbul neutralității. Un acord acum ar fi probabil modelat după Istanbul, dar ar cere Ucrainei să recunoască realitățile de pe teren (adică pierderea de teritorii). Recunoașterea faptului că sute de mii de ucraineni au murit doar pentru a obține un acord mai prost ar putea fi o pilulă prea amară pentru Zelenski, acum sau vreodată.

În rezumat, Zelenski are motivații puternice să respingă un acord, indiferent cât de grave devin realitățile de pe câmpul de luptă. Interesul său este să continue un război sortit eșecului, chiar dacă asta duce la distrugerea completă a Ucrainei.

În loc să-i ofere sprijin necondiționat, susținătorii lui Zelenski din Occident ar trebui să-l îndemne să caute o cale diplomatică de ieșire. Cu siguranță, ar trebui să înceteze să mai răspundă cererilor sale nerealiste și maximaliste.

 

 

Editat de Tomaso
Postat
1 oră în urmă, cristi1980 a spus:

Zelenski o sa ceara bani UE, Ursula va cere sa contribuie tarile cu mai multi bani ptr aparare.

 

De ce te-ai indragostit de Naoto? Citisem ce mi-ai scris.

Am trecut prin ceva similar la un job, era mai mare ca mine, cu copil, maritata si era si amanta patronului.

Ce vorbeam cu ea ma dadea in gat la patron...

   O să povestesc în altă parte,  nu aici.  

Postat

image.thumb.png.b0a1c83d72c71988062c7b3c78dd9725.png

 

 

Se apropie termenul limită pentru un acord de pace în Ucraina.

La 14 iulie, președintele Trump i-a acordat lui Vladimir Putin 50 de zile pentru a ajunge la un acord, însă doar două săptămâni mai târziu a scurtat acest termen, cerând o încetare a focului până la 8 august.

 

În cazul în care Moscova nu reușește să facă progrese semnificative în direcția păcii, SUA au declarat că vor riposta prin sancțiuni asupra Rusiei și tarife vamale asupra partenerilor săi comerciali.

Trump, care a anunțat o nouă vânzare de arme către Ucraina la începutul acestei luni, pare să fie din ce în ce mai frustrat de președintele rus. Acest lucru este de înțeles, având în vedere că Rusia continuă să bombardeze Ucraina în ciuda eforturilor de pace ale lui Trump. 

 

Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale, Trump a promis pace în Ucraina, deci pacea în Ucraina este ceea ce trebuie să ofere.

El a promis, de asemenea, să evite cel de-al Treilea Război Mondial - pe care implicarea tot mai accentuată a Americii în Ucraina îl face mai probabil.

Deși Trump a impus un termen limită în încercarea de a scurta războiul, efectul cel mai probabil este acela de a întârzia victoria inevitabilă a Rusiei, care s-ar putea să nu obțină niciodată un triumf total, dar deține suficiente avantaje militare pentru a-și atinge principalele obiective de război.

 

Trump nu trebuie să prelungească conflictul pentru a-i face în ciudă lui Putin. 

Promisiunea de a pune capăt rapid războiului ucrainean - în 24 de ore, nu mai puțin - a fost esențială pentru campania prezidențială a lui Trump din 2024.

Cu toate acestea, la șase luni de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, războiul din Ucraina este departe de a fi încheiat. În mod previzibil, presa mainstream l-a atacat pe Trump din această cauză.

 

CNN a numărat de câte ori Trump a făcut această promisiune în timpul campaniei electorale: 53, potrivit postului de presă liberal. 

Trump, care nu lasă o acuzație fără răspuns și nici nu ignoră acoperirea mediatică a sa, a răspuns la aceste critici în aprilie.

 

Într-un interviu acordat revistei Time, președintele a explicat că "a spus asta la figurat" și "ca o exagerare" și că punctul său central a fost că războiul va fi încheiat. Trump este renumit pentru faptul că este pasionat de hiperbole; probabil că a crezut că poate pune capăt războiului rapid, dar nu în 24 de ore. În opinia mea, aceste declarații dezvăluie o dorință reală de pace, dar sugerează, de asemenea, că este posibil să fi subestimat provocările legate de asigurarea acesteia.

 

Într-adevăr, încheierea războiului din Ucraina nu este o treabă ușoară.

Trump ar putea foarte bine să dorească încetarea războiului, dar Ucraina și Rusia doresc acest lucru? La un anumit nivel, da, în sensul că, pentru ambele părți, există condiții în care încetarea războiului ar fi acceptabilă.

Rusia ar fi cu siguranță de acord să depună armele dacă, să zicem, Ucraina ar opta pentru dizolvarea guvernului său național și aderarea la Federația Rusă. Iar Ucraina ar fi de acord cu pacea dacă Rusia ar abandona teritoriul pe care l-a ocupat de la invadarea sa în februarie 2022. 

 

Șansele ca oricare dintre aceste scenarii să se realizeze sunt practic zero.  Prin urmare, provocarea lui Trump este să stabilească condițiile în care ambele părți ar fi de acord cu pacea. Și, deși președintele nostru este renumit pentru abilitățile sale de negociere, el se află într-o poziție deloc de invidiat, deoarece nici Rusia, nici Ucraina nu par dispuse să accepte un acord de pace pe care cealaltă parte l-ar accepta în mod plauzibil.  Cu toate acestea, America are o influență imensă asupra Ucrainei, a cărei rezistență la ofensiva rusă ar fi imposibilă fără ajutorul american de sute de miliarde de dolari. Chiar dacă Ucraina nu dorește pacea, Trump o poate împinge la masa negocierilor prin amenințarea cu reducerea ajutorului. Este exact ceea ce s-a întâmplat. Între timp, Trump a făcut concesii considerabile Moscovei: fără aderarea Ucrainei la NATO; cedarea teritoriului ucrainean controlat de Rusia; și ridicarea sancțiunilor.

 

Este aceasta din cauză că Trump îndeplinește în secret ordinele Kremlinului, așa cum au încercat să ne convingă perfidele noastre agenții media și de informații? Puțin probabil. Trump este un pragmatic; ca atare, el recunoaște că, deși rezistența Ucrainei față de imperialismul rus este îndreptățită, este puțin probabil ca națiunea asediată să recâștige cantități semnificative din teritoriul pierdut. Visele Ucrainei de a-i expulza complet pe ruși sunt doar atât - vise, oricât de justificate și de ușor de înțeles ar fi ele.  Pe scurt, Trump crede că, în ciuda nedreptății invaziei Rusiei, nu are rost să se prelungească războiul care s-a dovedit extrem de costisitor, atât în termeni de vieți omenești, cât și de dolari ai contribuabililor americani.  În timpul campaniei electorale, Trump s-a arătat încrezător în capacitatea sa de a negocia o înțelegere cu Putin. O mare parte din aceasta poate fi atribuită încrederii președintelui în propria sa capacitate de a încheia acorduri.

 

Când a fost întrebat de revista Time în aprilie dacă ar putea exista pace cu Putin, Trump a răspuns: "Cred că cu mine ca președinte... Dacă altcineva este președinte, nicio șansă".

Cu alte cuvinte, Trump a intrat în funcție crezând că un acord de pace cu Rusia era realizabil - mai puțin datorită dorinței lui Putin de a negocia și mai mult datorită propriilor sale abilități de negociator și personalității sale puternice.  Dar, pe măsură ce timpul a trecut și negocierile nu au reușit să asigure pacea, Trump a aflat că Putin este mai puțin dispus să rezolve războiul decât se aștepta anterior.  Acest lucru îl înfurie, fără îndoială, pe Trump. Nu este vorba doar de faptul că vrea ca războiul să se încheie, ci și de faptul că reputația sa este în joc. Și nu ajungi în vârful afacerilor și al politicii fără să-ți pese de reputația ta.

 

"Sunt dezamăgit de președintele Putin", a declarat Trump luni în Scoția. "Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am dat la un număr mai mic, deoarece cred că știu deja răspunsul la ce se va întâmpla".

 

Frustrarea lui Trump față de Putin este de înțeles.

Pe fondul negocierilor în curs, Rusia a bombardat Kievul și alte părți ale Ucrainei cu baraje de drone și rachete balistice.

Potrivit datelor publicate de forțele aeriene ucrainene, numai în luna iulie, Rusia a lansat 6 443 de drone în Ucraina - cele mai multe într-o singură lună de la începutul războiului. 

 

"Am crezut că am rezolvat acest lucru de numeroase ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete într-un oraș precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau orice altceva", le-a spus Trump liderilor europeni. "Iar eu spun că nu așa se procedează".

 

Dar de ce s-a dovedit Putin atât de intransigent?

S-ar putea crede că termenii generoși oferiți de Trump ar fi suficienți și că refuzul lui Putin de a-i accepta dezvăluie beligeranța sa implacabilă.

Dar, deși președintele rus este nemilos, el nu este irațional. 

 

O posibilă explicație este că Putin crede că Rusia poate continua să cucerească teritorii.

În iunie, Rusia a câștigat 234 de mile pătrate de pământ ucrainean, cu 20% mai mult decât câștigurile sale teritoriale din mai.

Rusia controlează aproximativ 20 % din Ucraina, inclusiv mai mult de două treimi din regiunea Donețk, unde au avut loc lupte intense.

 

După cum au subliniat criticii sprijinului occidental pentru război, Rusia își va învinge cu siguranță vecinul mai mic și mai slab într-o lungă bătălie de uzură. Putin s-ar putea să se bazeze pe asta. 

Frustrarea lui Trump față de Putin a afectat deja cursul său de acțiune, după cum reiese din scurtarea termenului limită al acordului. Din nou, acest lucru este de înțeles.

Președintele SUA are un ego mare și nu acceptă prea ușor să fie jignit.  Nemulțumirile personale au influențat și în trecut abordarea lui Trump față de conflict.

 

După ce președintele ucrainean Volodymyr Zelensky l-a înfuriat pe Trump în timpul unei întâlniri televizate din februarie din Biroul Oval, Trump a suspendat ajutorul militar și de informații pentru Ucraina timp de o săptămână, i-a cerut lui Zelensky să accepte o încetare a focului de 30 de zile și a amânat semnarea acordului privind mineralele. În acest caz, consecințele politice care decurg din răutatea lui Trump au fost minore. Prelungirea unui război îngrozitor de distructiv este o altă problemă. Trump trebuie să aducă pacea în Ucraina. Chiar dacă Putin este în prezent principalul obstacol în calea acestui obiectiv, Trump nu ar trebui să prelungească războiul pentru a-i face în ciudă. Nu există niciun scenariu în care Ucraina să expulzeze complet forțele ruse de pe teritoriul său. Aceasta este o tragedie, dar este o tragedie pe care trebuie să o acceptăm pentru a preveni una și mai mare.

 

Articol tradus.

Autor:

image.png.5d542f6f9afd3f2b2ea578ddc96ce3a4.png

 

Articolul în engleză - link:    

Postat

Mă uit pe UM Digi24. 

Este un delir pro ucrainean.   Dezinformări la greu,  aberaţii şi delir continuu.

Maşinărie de propagandă.

 

Sunt amuzanţi pe de o parte.   Se comportă ca şi când ar ruşii ar fi într-o poziţie de inferioritate.

 

În fapt nu există o altă negociere decât varianta A  = Ucraina este ocupată de Rusia  şi  B =  Ucraina devine stat în sfera de influenţă a Rusiei.     

Alte variante nu există.    

 

Trump va încerca să le ofere o retragere totală a occidentului din Ucraina ca preţ pentru ca ruşii să nu îşi pună bazele la graniţă cu Nato.   De la Dunăre la Baltica.

Aşadar,   ceea ce încearcă să facă Trump este să îi calmeze pe ruşi.

 

Eu sunt sceptic,  aşa cum am mai scris,  nu cred cu ruşii vor accepta o altă soluţie în afara capitulării necondiţionate a Ucrainei. 

Dar, cine poate şti,  s-ar putea ca Trump să le ofere ceva pe placul lor.     

 

Merg pe o varintă  de 66% nu se ajunge la un acord de pace,  războiul merge înainte.    33%  o pace tip Afganistan.   Americanii îşi iau jucăriile şi pleacă iar ruşii vor promite că vor fi înţelegători cu învinşii. 

 

 

 

P.S.

Prin ceea ce face actuala clasă politică în acest moment  pune în pericol interesele naţionale ale  României.  

Postat (editat)

În altă ordine de idei, o reacţie din UK.

 

Autoritățile britanice au îndemnat liderii UE să înceteze să mai facă „comentarii inutile” despre negocierile dintre Putin și Trump, relatează The Telegraph. Londra este din ce în ce mai îngrijorată de declarațiile publice privind viitorul Ucrainei făcute de personalități precum Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Kaja Kallas.

 

Londra se teme că solicitările publice adresate președintelui SUA ar putea avea un efect contrar și ar putea duce la excluderea Europei din negocierile. Potrivit unor surse interne, prim-ministrul Keir Starmer a evitat să facă declarații publice de la declarația comună de sâmbătă seara, preferând să exercite influență în culise.

 

 

 

Editat de Tomaso
Postat

Putin a afirmat că, pentru ca războiul din Ucraina să ia sfârșit, trebuie eliminate „cauzele principale” ale acestuia.

De asemenea, liderul rus le-a cerut liderilor ucraineni și europeni să nu interfereze cu „progresele în curs”. 

 

 

Adică rămâne cum a fost de la bun început.

Ucraina intră sub control rusesc, occidentul îşi ia jucăriile şi se retrage de pe teritoriile fostei URSS.

Aşa se termină războiul.   

 

 

Cine vrea pace la mosul serios va trebui să înţeleagă că aceasta este o realitate obiectivă.   

  • User
Postat

Jale mare la Antena 3, cica Trump a preluat narativul lui Putin, si il va obliga pe Zelenski sa accepta o pace favorabila pentru Rusia.

Postat
Acum 20 minute, Infinix a spus:

cica Trump a preluat narativul lui Putin, 

 

Narativul lui Putin este motivul războiului.   

Eu nu îi înţeleg.   Ce vor?

Dacă negociezi cu Putin trebuie să negociezi în acord cu narativul acestuia.  

 

Aşa mi se pare logic.

 

Postat (editat)

Imagine

 

 

Propaganda actuală oare a ratat vreun punct din cele de mai sus?

 

Pentru slăvari:

Lordul ăsta e putinist.   

 

 

Editat de Tomaso
Postat

Războiul din Ucraina se va termina atunci când Rusia va ocupa teritoriile figurate în harta de mai jos + asigurări că Ucraina nu va intra niciodată în NATO.

 

image.thumb.png.60e68447380ac6bda10906fad8ad0ec9.png

Postat

Putin a anunțat că Rusia invită presa internațională, inclusiv instituțiile ucrainene, să viziteze miile de soldați ucraineni încercuiți, astfel încât conducerea Ucrainei să poată decide soarta acestora, adăugând că Rusia este pregătită să suspende acțiunile militare timp de câteva ore pentru a permite jurnaliștilor să vorbească cu trupele.

 

 

 

Evident că ruşii o fac ca propagandă de război,  dar dincolo de asta situaţia este naşpa pentru ucraineni.        

 

atempo.jpeg

Postat

Scopul ruşilor este ca prin astfel de acţiuni să obţină mai multe avantaje.

1.  Să dea de înţeles militarilor ucraineni că ei sunt ok şi că aceştia se pot preda fără teamă.

2. Să arate populaţiei civile din Ucraina că dacă acei militari vor muri în încercuire,  vina ar aparţine armatei ucrainene şi a conducerii politice.

 

Pentru ruşi este o situaţie win-win şi ei o folosesc pentru a potenţa eficienţa războiului psihologic pe care îl poartă.

Postat

Retragerea unor trupe americane din România nu reprezintă altceva decât politici de ajustări.  Nimic interesant. 

România este safe și nu există nicio amenințare directă. 

  • Fain 1
Postat
 
 

Analiza Scenariului Specific (Nava pe Dunăre)

Pe baza articolului și a cunoștințelor prealabile, iată o evaluare mai aplicată la situația concretă:

  1. Localizarea și Amploarea Amenințării: Faptul că nava se află pe malul ucrainean al Dunării, iar două comune au fost deja evacuate, indică faptul că autoritățile iau amenințarea extrem de în serios. Aceasta este măsura corectă și cea mai importantă pentru salvarea de vieți omenești.

  2. Riscul Immediat - Explozie BLEVE: Un incendiu necontrolat la o navă cu GPL crează riscul suprem al unei explozii BLEVE. Dacă focul încălzește suficient rezervoarele de presiune, acestea pot ceda violent, transformând întreaga încărcătură lichidă într-un nor de gaz care se aprinde instantaneu și explodează.

  3. Estimare Realistă a Razei de Impact (pentru acest caz):

    • Raza de Distrugere Critică: În cazul unei explozii, satele și localitățile din imediata apropiere (pe o rază de câțiva kilometri) ar fi supuse unui pericol extrem din cauza undei de șoc, căldurii intense și proiectilelor.

    • Raza de Pericol Semnificativ: Daunele structurale (geamuri sparte, acoperișuri avariate) și potențialul de rănire ar putea extinde pe o rază de până la 10-15 km sau chiar mai mult, în funcție de teren și condiții meteorologice.

    • Evacuarea este esențială: Decizia de a evacua comunele este absolut vitală și se bazează pe modelarea computerizată a riscului făcută de experți în gestionarea dezastrelor.

 
BLEVE este:acronimul pentru Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (Explozia de lichid fierbinte în vapor expandat), o explozie care are loc atunci când un recipient ce conține un lichid sub presiune se rupe, provocând vaporizarea instantanee a lichidului. Acest fenomen, adesea declanșat de un incendiu exterior care supraîncălzește recipientul, duce la o presiune enormă care rupe containerul și, dacă substanța este inflamabilă, poate crea o bilă de foc devastatoare.
 
 
Cum funcționează:
  • Presiunea crescută: Lichidul aflat sub presiune are un punct de fierbere mai ridicat. Atâta timp cât recipientul este intact, substanța rămâne în stare lichidă.
  • Încălzirea externă: Un incendiu exterior care afectează un recipient sub presiune, cum ar fi un butoi cu propan, crește temperatura lichidului din interior.
  • Creșterea presiunii: Pe măsură ce temperatura crește, vaporii se formează și presiunea din interiorul recipientului crește rapid, depășind rezistența acestuia.
  • Ruptura: Când recipientul nu mai poate rezista presiunii, se rupe.
  • Vaporizare instantanee: Pierderea bruscă a presiunii face ca lichidul să fiarbă instantaneu, transformându-se într-un volum mare de vapori care se expandează exploziv.
  • Bila de foc: Dacă lichidul este inflamabil (cum ar fi propanul), vaporii formați se pot aprinde imediat, creând o bilă de foc uriașă și o undă de șoc. 
  • User
Postat
15 hours ago, Tomaso said:
 
 

Analiza Scenariului Specific (Nava pe Dunăre)

 

Cum funcționează:

"

Având în vedere situația de la granița României cu Ucraina, înregistrată în proximitatea localității Plauru, județul Tulcea, stadiul actual este următorul:
Serviciile de urgență și de intervenție ucrainene au intervenit permanent pentru limitarea efectelor negative produse la nava afectată astfel că, în cursul nopții trecute, în zona portului Ismail a fost adusă o navă de mare capacitate care a refulat apă asupra tancurilor navei afectată, fiind astfel diminuat semnificativ pericolul unei potențiale situații de urgență cu efecte grave asupra localităților învecinate.
În acest moment, la bordul navei de transport GPL se observă un focar activ pentru care autoritățile ucrainene intervin.
În urma analizei de risc, a informațiilor primite de la omologii ucraineni a fost luată decizia ca începând cu ora 09:00 ordinul de evacuare a populației din satul Ceatalchioi să înceteze. Astfel, cei 231 de locuitori care s-au autoevacuat ori au fost evacuați cu mijloacele Ministerului Afacerilor Interne se pot întoarce la casele lor.
O potențială situație de risc generată de incendiul de la bordul navei a fost evaluată ca fiind una foarte scăzută (o parte din cantitatea de gaz s-a consumat prin ardere, în acest moment fiind vizibilă doar o singură flacără asupra căreia autoritățile ucrainene acționează) pentru zona localității Ceatalchioi, însă rămâne una ridicată pentru localitatea Plauru.
Forțele Ministerului Afacerilor Interne sunt alături de persoanele evacuate și vor oferi sprijin ca cele 231 de persoane din Ceatalchioi să se întoarcă în siguranță la casele lor prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport și personal pentru ajutorarea celor în vârstă ori cu nevoi speciale."
Sursa: IGSU

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea noastră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...