CNA - organ de cenzură al statului corupt.

[Tomaso]

Aşa cum a fost gândit,  CNA este organ de cenzură

Acolo sunt nişte paraziţi care distrug democraţia şi libertatea de exprimare.

Clar, clar, clar, trebuie desfiinţaţi.

 

Nu este nevoie de aşa ceva, nu există o raţiune pentru a-i plăti pe cenzori.

Trebuie eliminate licenţele şi sistemul acesta stupid de cenzură.

 

FĂRĂ licenţe.

 

Cine vrea să îşi facă televiziune să o facă şi dacă supravieţuieşte în economia de piaţă, să trăiască. Cine nu poate trăi, se închide singur.

Licenţele au fost necesare iniţial, acum 30 de ani, pentru că era vorba despre împărţirea spectrului radio. Limitat şi condiţionat de acordurile cu ţările vecine.

După ce au apărut reţele de cablu şi apoi online, CNA nu îşi mai are rostul de a exista.

 

ANCOM poate gestiona partea cu frecvenţele fără a avea atribuţii în materie de politică editorială. Pentru abateri contra legilor, există Justiţie.

Statul nu are de ce să se amestece în politica editorială.   Nu este treaba statului să controleze presa şi să aibă puterea de a cenzura.  

 

Legea după care funcţionează este CRETINĂ.

Evident că trebuie aruncată la gunoi odată cu căcatul ăla de instituţie coruptă.

 

[Tomaso]

[Tomaso]

Digi24,

Kanal D,

Recorder,

Antena 3,

B1TV,

G4media,

Romania TV,

Hotnews,

Europa FM,

Libertatea,

Evenimentul Zilei,

Adevarul,

ProTV,

Aktual,

Newsweek,

Presshub,

Dcnews,

Antena 1,

Defapt,

Euronews,

Prima,

Mediafax,

Stiripesurse,

News,

Epoch Times,

 

etc.

 

Presa cu epoleţi.

 

Şi tot nu sunt mulţumiţi.

Îi încurcă SINGURA televiziune care nu dă cu căcat în opoziţie.

 

 

[Tomaso]

 

Nu decide CNA politica editorială a unei televiziuni.

 

[Legolas]

Rahat cu perje...
Sa se exprime cat vrea, dupa ce plateste amenzile.
Tu cate amenzi ai neplatite de doi ani?

[Tomaso]

Nu este problema CNA să se ocupe de colectarea amenzilor.  

 

Reciteşte Constituţia. 

 

Articolul 30, alineatul (4) din Constituția României.
„(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.”

 

 

Art. 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

 

CNA nu poate suprima o publicaţie.    Indiferent de motiv.     

[Tomaso]

Procedura de retragere a licenţei poate fi considerată o suprimare de facto a unei publicații audiovizuale, în sensul art. 30 alin. (4) din Constituție („Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”), potrivit mai multor opinii juridice, avocați și organizații precum APADOR-CH. Deși Legea audiovizualului permite explicit retragerea licenței, critici serioase susțin că mecanismul încalcă libertatea presei și interzice cenzura (alin. 2), mai ales dacă amenzile au fost aplicate abuziv pe motive de politică editorială (ceea ce ar echivala cu o presiune indirectă pentru a „sufoca” postul).Baza legală exactă a retragerii licențeiConform art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului (textul actualizat și invocat constant de CNA):

„Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii:
(...)
d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia.”

Aceasta este clauza folosită recent (7 aprilie 2026) pentru retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM (28 de amenzi din 2024, total ~605.000 lei). Decizia CNA este executorie imediat (se transmite operatorilor de cablu/internet), dar poate fi atacată în contencios administrativ.De ce funcționează mecanismul chiar dacă amenzile se contestă în instanță?

• Contestația amenzii nu suspendă automat termenul de 6 luni.
  Poți contesta amenda la instanța de contencios administrativ, dar pentru a evita retragerea licenței trebuie să depui dovada plății la CNA în 6 luni sau să obții de la instanță suspendarea executării amenzii (art. 14-15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).
  Dacă nu faci asta (cum s-a întâmplat în cazuri recente, inclusiv Realitatea Plus, unde amenzile au fost contestate dar nu s-a cerut explicit suspendarea plății), termenul curge și CNA aplică art. 57(1)d).
• Plata este obligatorie pentru păstrarea licenței, chiar dacă procesul de contestație e în derulare. Instanța decide ulterior dacă amenda a fost legală, dar până atunci licența poate fi pierdută.
  Amenzile CNA sunt creanțe bugetare (se varsă la bugetul de stat).
  • Dacă nu se plătesc, ANAF poate declanșa executare silită separată (popriri, sechestre etc.).
  • CNA nu execută silit (nu e organ fiscal), dar verifică datoriile prin documente ANAF și retrage licența pentru neîndeplinirea obligației administrative de a depune dovada la ei (nu direct pentru datoria fiscală).
  • În cazul Realitatea Plus, CNA a invocat inclusiv documente ANAF care arătau datorii restante, deși postul susține că unele plăți au fost făcute ulterior sau contestate.
  Aceasta creează impresia că CNA acționează ca un „ANAF al audiovizualului”, ceea ce APADOR-CH și alți critici consideră nepotrivit: ei propun abrogarea lit. d) din art. 57, pentru ca executarea amenzilor să rămână exclusiv la ANAF, nu să ducă automat la suprimarea emisie.Este sau nu constituțional?
  • Argumente „pro” (CNA și susținători): Licența audiovizuală nu e un drept absolut (folosește spectru radio public limitat), iar legea reglementează condiții rezonabile de menținere. Retragerea e o sancțiune administrativă, nu cenzură directă pe conținut.
  • Argumente „contra” (critici, inclusiv avocați și politicieni)
    • Dacă amenzile au fost date pe motive de politică editorială (și nu pe încălcări grave obiective ale Legii audiovizualului), întregul lanț (amenzi repetitive → sufocare financiară → retragere licență) devine o cenzură indirectă, interzisă de art. 30 Constituție + art. 10 CEDO.
    • CNA este „judecător în propria cauză”: aplică amenzi, apoi decide suprimarea pentru neplata lor.
    • Contravine principiului proporționalității și art. 20 Constituție (drepturile omului se interpretează conform tratatelor internaționale).
    • Dacă o publicaţie nu foloseşte undele herţiene,  adică spectrul de radio-frecvenţe,  emisia fiind pe internet,  pe cablu, ori prin satelit,  atunci nu există vreo limitare de spectru radio public limitat.   Nu există nicio justificare tehnică pentru a suprima o publicaţie întrucât  căile de transmisie sunt eminamente private,  nu publice.   
  Până acum nu există o decizie a Curții Constituționale care să declare neconstituțional art. 57(1)d). Totuși, decizia CNA poate fi (și este) contestată în instanță – în cazul Realitatea Plus, Curtea de Apel București a suspendat executarea deciziei CNA la scurt timp după retragere.ConcluzieLegal, CNA poate suprima o publicaţie, pentru că legea îi permite.
  Constituțional, mulți experți susțin că da, este o suprimare (mai ales dacă amenzile au scopul declarat de a sufoca editorial). Soluția finală o dă instanța (contestație + eventual excepție de neconstituționalitate) sau Parlamentul (modificarea legii, cum cere APADOR-CH).
• Dacă postul contestă serios amenzile ca fiind abuzive și obține suspendări, retragerea poate fi anulată. Altfel, mecanismul rămâne o „armă” puternică în mâna CNA şi acesta va putea cenzura politic orice publicaţie audio vizuală.

[Batranul Sas]

 

Organizațiile internaționale (RSF, IPI, APADOR-CH echivalent) și curțile europene consideră că astfel de mecanisme devin cenzură indirectă dacă scopul real este reducerea pluralismului media (art. 30 alin. (4) Constituție RO + art. 10 CEDO).  Soluția obișnuită: contestare în instanță + excepție de neconstituționalitate sau sesizare CJUE/CEDO.

 

În cazul Realitatea Plus, decizia CNA (7 aprilie 2026) este deja contestată, iar Curtea de Apel a suspendat-o temporar în cazuri similare anterioare.

Dacă se dovedește că amenzile au fost aplicate selectiv pe motive editoriale, șansele de anulare cresc (așa cum s-a întâmplat în Ungaria la CJUE).

 

Ceea ce face CNA este foarte asemanator cu ceea ce se intampla in Turcia,  acolo unde presa este tinuta sub control de catre regimul politic.

Cazurile cunoscute – RTÜK (Radio and Television Supreme Council - CNA-ul turcesc) despre pedepsirea unor posturi ca Açık Radyo, Tele1, Now TV

Ce s-a întâmplat?    RTÜK aplică amenzi masive pe conținut critic (ex. menționarea „genocidului armean” la Açık Radyo în 2024 → amendă + suspendare 5 zile). Dacă postul continuă emisia sau nu plătește, licența este revocată direct. Zeci de amenzi/an pe posturi opoziție; cerințe de licență chiar pentru site-uri internaționale (DW, VOA).

Exact la fel ca in Romania.  Amenzi pe politică editorială → presiune financiară → retragere licență pentru „neconformare”. RTÜK susține mereu că sunt „decizii administrative”, nu cenzură.

Condamnări masive de IPI, 66 de organizații internaționale (2024); RSF califică Turcia drept „una din cele mai mari închisori de jurnaliști”.

 

Asta face acum CNA,   aplica metodele lui Erdongan pentru a baga pumnul in gura presei care nu se supune controlului politic.

Este o institutie axata pe cenzura,  doar cu asta se ocupa.    Nu trebuie multa minte ca sa pricepi ceea ce este evident. 

 

 

[Tomaso]

Mircea Toma era pe vremuri un fanatic susţinător al libertăţii presei. 

Şi acum a devenit tartorul cenzurii. 

 

Ceea ce remarcam eu pe softpedia,  văzând cum oameni care păreau normali,  susţinători ai democraţiei,  au devenit nişte cenzori  incredibil de agresivi,  aducând pe forum un climat de teroare şi "fac ce pl mea vrea să facă".  Cum şi prin ce proces au căzut în această negru,  cred că nici ei nu ar putea explica de ce.     

 

În anii 90  Mircea Toma era un jurnalist cu har la Academia Caţavencu.   

Vadim Tudor era foc şi pară pe caţavenci.  Într-un articol semnat Alcibiade,  a spus "Acest Toma,  Mircea Toma care îmi provoacă voma". 

Peste un timp,  la o conferinţă de presă,   un jurnalist uscat şi nebărbierit,  cu faţă de sculer matriţer drojder mahmur,  îi pune o întrebare lui Vadim.

Acesta,  deranjat de întrebare,  îi răspunde:   "Dar tu cine eşti,  bă!?!"     Calm,  jurnalistul îi răspunde:   "Sunt jurnalist la AC,  Mircea Toma care vă provoacă voma,  am venit să verific fenomenul".

A fost atât de haiosă şi inteligentă replica încât şi tribunul a râs un minut.    Se oprea,  gândea,  iar bufnea în râs.    Şi Vadim era supărat şi nervos din setări,  greu să-l vezi râzând. 

 

No,  cum mama dracului poate un om ca ăsta  să cadă în acest negru existenţial?

Să fie atât de obsedat pe un post de televiziune?   Unicul post amic al opoziţiei.   Unicul.   

 

Cum să devii dintr-o voce a libertăţii,  una a cenzurii?

 

 

[Tomaso]

”APADOR-CH solicită Parlamentului abrogarea, ca exagerată și disproporționată, a prevederii legale care a permis Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) închiderea televiziunii REALITATEA PLUS și a postului de radio GOLD FM pe motiv că aceștia nu au depus la CNA dovada plății unor amenzi. Practic, măsura este similară aplicării pedepsei cu moartea unei persoane fizice pentru că nu a depus în termen legal, la ANAF, dovada că a plătit o amendă.

Astfel de reglementări legale, reminiscențe ale unui autoritarism cu mînecuțe de contabil, nu fac decît să contribuie la îngrădirea libertății de exprimare, prin crearea unui climat de incertitudine, de instabilitate. Canalele media nu trebuie reduse la tăcere pentru linia editorială (agreată de unii, detestată de alții), sub pretexte de natură pur birocratică.

În cazul ultimei sancțiuni aplicate de CNA, este de observat că, potrivit adresei nr. 74073/1/1.04.2026 a ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, publicată pe site-ul realitatea.net, titularul licenței audiovizuale pentru televiziunea REALITATEA PLUS „nu figurează cu datorii la bugetul de stat”. Ceea ce înseamnă că amenzile care se fac venit la bugetul statului au fost achitate.

APADOR-CH atrage atenția că prevederea legală folosită de CNA pentru închiderea unei televiziuni cu audiență națională și a unui post de radio este deficitară și permite luarea unor măsuri excesive/disproporționate, avînd în vedere cel puțin următoarele două probleme:

1) Prin redactarea sa deficitară, textul legal permite ca retragerea licenței să se dispună nu doar în cazul în care o amendă nu este plătită în termen de 6 luni de la aplicare, ci și în cazul în care amenda este plătită în termen, dar titluarul licenței nu depune la CNA dovada plății amenzii. Ceea ce trimite în absurd o regulă care, pînă la un punct, ar putea fi acceptată, și anume sancționarea severă a celor care nu-și plătesc amenzile. Dar, a putea închide o televiziune sau un post de radio doar pe motivul că, deși a plătit amenzile aplicate de CNA, totuși nu a depus la sediul CNA dovada plătii acestor amenzi este deja o absurditate, un exces de gîndire pur contabilă. Acest exces este specific unui stat arogant, care își privește „supușii” cu superioritate, dar nu este în stare să-și țină evidența amenzilor pe care le încasează, obligînd plătitorul amenzii să ducă la masa „stăpînului” dovada plății.

2) Prin redactarea sa deficitară, textul legal ignoră faptul că amenda aplicată poate fi contestată la instanța de judecată, iar, la instanță, procedura de judecată poate depăși termenul de 6 luni. Textul legal ar fi trebuit să prevadă că, pe durata judecății, termenul de 6 luni este întrerupt și că el se reia, de la început, după soluționarea definutivă a cauzei de către instanța de judecată.

Or, actualul text legal se referă, nediferențiat, la termenul de 6 luni de la aplicarea amenzii, fără a reglementa cazul în care amenda este contestată la instanță, caz în care ar fi trebuit să prevadă că abia după soluționarea definitivă a cauzei încep să curgă cele 6 luni pentru plata amenzii.

Subliniem faptul că este o diferență de substanță între amenzile din domeniul circulației rutiere, care sunt relativ reduse și, de aceea, li se poate aplica regula că plata lor nu se suspendă pe durata contestării la instanță și amenzile din audiovizual, care pot deveni, la un moment dat, demolatoare pentru un post tv/radio.

De aceea, în cazul amenzilor din audiovizual, regula care ar trebui să se aplice este aceea că obligația de plată a amenzii, dacă amenda este contestată la instanța de judecată, se supendă de drept pînă la soluționarea definitivă a contestației împotriva amenzii.
Ce ar fi de făcut pentru a reveni la normal?

În mod evident, actuala reglementare trebuie corectată, prin modificarea legii. Ar fi două variante:

1) Varianta radicală (susținută de APADOR-CH) – eliminarea (abrogarea) literei d) de la art. 57 al. 1 din legea audiovizualului, în sensul eliminării posibilității retragerii unei licențe audiovizuale pentru neplata amenzii sau pentru nedepunerea la CNA a dovezii plății amenzii.

CNA nu este organ fiscal, astfel că nu ar trebui implicat în activitatea de executare a creanțelor statului rezultate din amenzile aplicate. Dacă televiziunea amendată nu-și plăteste amenda, organele fiscale, foarte populare în țara noastră, au multiple posibilități legale pentru a proceda la executarea silită a unei creanțe al cărei beneficar este statul.

APADOR-CH consideră că acestă variantă trebuie adoptată urgent de Parlament, prin abrogarea art. 57 al. 1 lit. d) din legea audiovizualului.

2) Varianta moderată – dacă se dorește ca CNA să-și păstreze și rolul de organ fiscal (un ANAF sui generis), ceea ce nu ar mira foarte mult, pentru că acest organism pare a fi mai potivit mediului fiscal-contabil decît celui audiovizual, textul art. 57 al. 1 lit. d) din legea audiovizualui ar trebui să sufere, cumulativ, două modificări, după cum urmează:

a) Să se prevadă în text că obligația pentru a cărei neîndeplinire poate fi sancționat titularul licenței este doar cea de a plăti amenda, nu și cea de a depune la CNA dovada plății amenzii. Aceasta deoarece, statul ar putea să-și țină singur evidența amenzilor încasate și a celor neîncasate.

b) Să se prevada în text că termenul de 6 luni începe să curgă după data rămînerii defintive a hotărîrii judecătorești prin care se soluționează contestația împotriva amenzii aplicate de CNA.

Astfel, textul modificat al art. 57 al. 1 lit. d) din legea audiovizualui ar putea să aibă următorul conținut:

„Art. 57.

(1)Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii:

(…)

d) titularul nu achită amenda, în termen de 6 luni de la data aplicării de către Consiliu. În cazul contestării amenzii la instanța de judecată, termenul de 6 luni se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești prin care este soluționată contestația.”

În final, APADOR-CH subliniază că apărarea valorilor democratice nu presupune, ci contravine închiderii, sub orice pretext, a televiziunilor sau posturilor de radio. Folosirea unor astfel de mijloace brutale și vădit disproporționate inhibă discutarea deschisă a chestiunilor de interes public, inclusiv a celor care deranjează sau enervează, și ridică dubii serioase asupra naturii reale a valorilor care sunt apărate în acest mod.

Parlamentul poate interveni și poate corecta, simplu și rapid, aberația legislativă care permite închiderea, pentru motive minore, pur birocratice, a unor televiziuni și radiouri incomode. Dar, dacă parlamentarii care alcătuiesc majoritatea (arcul guvernamental) se află printre cei mai supărați pe aceste canale media, șansele eliminării aberației legislative sunt, din păcate, foarte mici. Spre deloc.

Dacă se va continua pe acest drum, încet, încet, libertatea de exprimare va fi înlocuită cu „libertatea” de conformare. Vorba aia, libertate să fie, că nu contează de care e”, se arată într-un comunicat de azi al APADOR-CH. (B.T.I.)

 

 

APADOR-CH pulverizează CNA după închiderea Realitatea: Autoritarism cu mînecuțe de contabil | inPolitics.ro

[Vizitator Urmaritor al userului antic]

Solid Radio Gold FM Cosmin Gusa a reusit sa conteste in instanta decizia CNA si a castigat, la fel si Realitatea Plus

https://www.g4media.ro/curtea-de-apel-bucuresti-a-suspendat-si-decizia-cna-de-a-inchide-postul-de-radio-gold-fm-al-lui-cozmin-gusa.html

Si

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/curtea-de-apel-a-admis-cererea-de-suspendare-a-deciziei-cna-depusa-de-firma-care-are-licenta-realitatea-plus-3717261

 

 

[Infinix]

Ne mai mira ceva intr-o dictatura?

Toata presa trebuie sa linga in cur puterea

[Tomaso]

Pentru mine a fost un şoc să îi citesc pe cei care odinioară îmi povesteau cum erau ei de revoltaţi când li s-a închis A3.

Iar acum ce văd?      Că au uitat şi poveştile şi toate princiile de care îmi făceau caz la acea vreme.   Acum vor închiderea unui post tv şi nu doar că vor,  dar le curg balele de fericire similar cu ale javrei lui Pavlov.

 

Eu sunt obişnuit cu ideea că dacă crezi în nişte principii,  nu ţi le schimbi încontinuu.    Şi am prezumat că şi alţii gândesc asemenea.   Atenţie,  asta nu înseamnă că votăm la fel.  Este vorba despre principii. 

No,  pl principii.     Doar poveşti din vorbe în care nu numai că nu au crezut,  dar le-au şi uitat.      Din apărătorii libertăţii presei la acel moment,  acum au devenit apologeţii cenzurii.     

 

Mă întreb mirat.   

Care o fi fost adevărata faţă a oamenilor aceştia?    Ce de atunci?   Făcută din vorbe?  Sau cea de acum?  Făcută prin fapte?