Tomaso

https://x.com/Krmel320995/status/1891161260042998208

https://x.com/i/status/1891161260042998208

Iată un exemplu cum funcţionează cenzura. Un user discută cu un coleg. Iar moderatorul consideră că este trolling. Ideile enunţate în postul sancţionat i se par a fi trolling. Nu. De fapt este cenzură. Vor să vorbească numai Ei. Să înjure, să dea cu noroi în alţi oameni fără a primi nicio replică. Vor să domine discuţia prin băgarea pumnului în gură.

Dragă Domnule Jim, Îţi mulţumesc pentru aprecierile sincere la adresa inteligenţei mele. Apreciez. Vreau să îţi spun că dacă ieşi din bula Softpedia, vei vedea că ceea ce scriu este ceva comun în discuţii. Peste tot se discută despre aceste subiecte. Dacă dumneata nu ştii, asta nu înseamnă că nu există.

Dragă Argo, Mă simt împlinit ştiind că citeşti aici. În afară de dorinţa exercitării libertăţii de opinie, o parte din apariţia acestu forum, blog, ce-o fi ţi se datorează şi ţie. Dacă doreşti să îţi aperi ideile, aici, într-un mediu liber, please, oricând eşti liber să scrii şi să combaţi. Să luăm în ordine. "sa clampane singur pe maretul lui forum" Iniţial am vrut să-mi fac blog, dar am reconsiderat şi am optat pentru un format tip forum. Contează? Acest forum nu o fi mare, dar ca format software este mai bun decât Softpedia. Mai modern, mai simplu, mai pentru zilele noastre. De exemplu, poţi lua cu copy/paste o imagine şi să o postezi cu un simplu click în post. Pe Softpedia nu se poate face aşa ceva pentru că formatul este vechi, are peste 20 de ani. Îţi spun asta doar ca flavour. În altăr ordine de idei, forumul, aşa cum cred că observi, funcţionează, este un format cu licenţă, plătit. De ce îţi spun astea? Pentru că mereu ne-aţi tracasat cu îndemnul "du-te şi fă-ţi forum dacă nu îţi convine". Ei, uite că eu am făcut forum. K? Aveai impresia că nu se poate face? Dragule, un forum este o platformă software. Oricine are voinţa de a plăti funcţionarea unui forum şi ştiinţa de a-l seta o poate face. Exemplul este aici. Ceea ce tu şi alţii legaţi de butoanele moderării nu pricepeţi este că un forum nu înseamnă platforma software. Un forum înseamnă conţinutul pe care cei care scriu îl gernerează. Dacă un forum nu are useri care să scrie, rămâne doar o platformă software şi cam atât. Softpedia a avut mulţi membri pentru că a prins începuturile socializării. Şi a mers bine mulţi ani. Involuţia a venit din două părţi. 1. Apariţia marilor de socializare a fost mai ofertantă. 2. Excesul de moderare şi regulile prosteşti au gonit majoritatea userilor care scriau. La primul punct nu ai/aveţi vreo contribuţie, este fatalitatea schimbării. Dar la punctul doi sunteţi direct responsabili pentru depopulare. Aţi gonit majoritatea userilor şi acum funcţionaţi mai mult ca un club închis. Ce plăcere o mai fi şi asta nu pot să vă înţeleg. "unde manaca cacat cu polonicul despre Softpedia si cei ce-o populeaza" "mai apare pe aici ca sa nu se imprastie complet duhoarea ce-o lasa in urma." În mod normal, citatele din postul tău sunt neregulamentare. Limbajul. Şi mai este şi atac la persoană. O faci pentru că poţi şi pentru că te consideri deasupra legii. Adică tu nu respecţi regulamentul, ţie nu ţi se aplică. Dacă susţii că "manaca cacat cu polonicul" (CITAT) cred că poţi exemplifica, să arăţi unde anume se întâmplă fenomenul acesta. În opinia mea, cred că ai încercat o figură de stil şi că nu vei putea cita, dar poate mă înşel eu.

Onada în 1944 - fotografie realizată cu puţin timp înainte de plecarea în misiunea care îl va ţine la post timp de 30 de ani. Onada în 1974 - momentul predării sale. Ultimul soldat japonez care s-a predat în Al Doilea Război Mondial a fost Hiroo Onoda - El s-a predat în 1974, la aproape 30 de ani după încheierea războiului. Iată povestea lui. Hiroo Onoda a fost ultimul soldat japonez care s-a predat după cel de-al Doilea Război Mondial. El a rămas ascuns pe insula filipineză Lubang până în 1974, la aproape 30 de ani după încheierea războiului. Onoda a fost staționat acolo în 1944 cu ordinul de a rezista inamicului și de a nu se preda sub nicio formă. Când Japonia a capitulat în 1945, Onoda, neștiind de sfârșitul războiului, a continuat să lupte, crezând că a fost un șiretlic și că Japonia se va întoarce să recucerească insula. Timp de aproape trei decenii, Onoda a trăit în junglă, izolat de lumea exterioară, intrând ocazional în conflict cu autoritățile locale și chiar ucigând câteva persoane în încăierări, crezând în continuare că războiul continuă. Colegii săi soldați au murit sau au renunțat în anii care au urmat, dar Onoda a rămas neclintit în misiunea sa. În 1974, Onoda a fost descoperit de un călător japonez pe nume Norio Suzuki, care l-a localizat și a apelat la fostul comandant al lui Onoda pentru a-l elibera oficial din funcție. A fost nevoie de un ordin oficial din partea fostului superior al lui Onoda, maiorul Yoshimi Taniguchi, pentru a-l convinge să depună armele. Refuzul îndelungat al lui Onoda de a se preda provenea din simțul său profund înrădăcinat al onoarei, al disciplinei și din credința sa absolută în codul militar japonez, care îi insuflase că predarea era o formă de dezonoare. După întoarcerea acasă a mai trăit 40 de ani şi a decedat în 16 ianuarie 2014, la vârsta de 91 de ani. Povestea sa a devenit un simbol al loialității și determinării extreme a soldaților japonezi, dar și al consecințelor devastatoare ale unei comunicări greșite și ale realității brutale a războiului. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hiroo_Onoda Povestea acestui om a fost la baza unui film din 2021. https://www.imdb.com/title/tt9844938/

Parcă este Crăciunul!!!! I-au dat afară pe toţi!!!!! Adminstraţia TRUMP-VANCE extermină USAID. Un act de dreptate şi justiţie. Aceste gunoaie au făcut mult prea mult rău omenirii. Afară cu ei!!

https://x.com/tomaso_sp/status/1886473945123099000

Doar o mică parte din cum se cheltuie banii americanilor în România: 2021: 4.875.000 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare și Reformă în Sectorul de Securitate”, finanțat prin Departamentul de Stat american (DOS). 1.200.000 USD pentru ”Combaterea Pandemiei și alte Pericole”, finanțat prin USAID, parteneriat multilateral ONU și ONG nespecificat. 1.200.000 USD pentru combaterea... de mai sus, tranșa doi. 1.077.288 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare”, finanțat prin DOS. 628.213 USD pentru ”Bună Guvernare”, finanțat prin USAID, partener de implementare IOM România. 236.711 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare”, finanțat prin DOS. 235.188 USD pentru ”Combaterea Infracționalității Transnaționale”, finanțat prin DOS. 210.817 USD pentru ”Bună Guvernare”, finanțat prin DOS. Partener de implementare ONG românesc, informații cenzurate. 194.268 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, prin USAID. Partener firma de lobby și management de risc Constellis. 187.614 USD pentru ”Bună Guvernare”, finanțat prin USAID. Partener de implementare ONG nespecificat. 154.860 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, finanțat prin USAID. Partener de implementare Tac2 Global LLC. 121.711 USD studiu de amplasament pentru reactorul modular (SMR). Partener de implementare Sargent & Lundy LLC. 78.495 USD pentru Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației. 13.465 USD pentru ”Infrastructură nucleară civilă”, partener de implementare The Webster Group. 2022: 252.340.000 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare și Reformă în Sectorul de Securitate”, finanțat prin programul Departamentului Apărării (DOD) și Departamentul de Stat (DOS). 4.800.000 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”. Beneficiar ONG, informații cenzurate. 1.506.000 USD pentru ”Combaterea Infracționalității Transnaționale”, Project Octopus, finanțat prin DOS. 1.441.571 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare”, finanțate prin programele DOD și DOS. Cenzurat. 1.123.074 USD pentru ”Pace și Securitate Generală”, proiect studiu de fezabilitate ”Transelectrica Cybersecurity Modernization Pilot”. Parteneri de implementare companie americană în parteneriat cu persoane juridice românești, Cenzurat. 1.100.000 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”. Beneficiar ONG, informații cenzurate. 800.000 USD pentru ”Combaterea Pandemiei”, prin DOS și USAID, beneficiari Crucea Roșie și Semiluna Roșie. 750.000 USD pentru ”Combaterea Infracționalității Transnaționale”, finanțat de DOS. 628.000 USD pentru ”Ajutor Umanitar în Situații de Urgență”, prin DOD. 637.000 USD pentru ”Ajutor Umanitar în Situații de Urgență”, finanțat de DOD. 212.858 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, prin firma de lobby și management de risc Constellis. 104.802 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, prin firma de lobby și management de risc Deloitte. 91.977 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, prin DOD. 62.000 USD pentru conservarea pietrelor funerare în cimitirul evreiesc din Alba Iulia. 25.000 USD programul de burse Julia Taft, beneficiar asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale (ajutor pentru grupuri defavorizate, copii, refugiați etc.) 2023: 11.000.000 USD pentru studiu de fezabilitate reactorul modular (SMR), partener de implementare NuScale Power LLC, finanțat prin DOS. 8.300.000 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare”, finanțate prin DOD. 3.000.000 USD pentru studiu de fezabilitate reactor modular (SMR), beneficiar NuScale Power LLC, finanțat prin Agenția de Comerț și Dezvoltare. 2.623.663 USD pentru studiu de fezabilitate reactor modular (SMR), finanțat prin USAID, beneficiar NuScale Power LLC. 1.985.419 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, finanțat prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. 1.666.270 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, finanțat prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. 1.447.010 USD pentru ”Operațiuni de Stabilizare și Pregătire Militară”, finanțate prin DOS, beneficiar cenzurat. - 1.400.000 USD pentru studiu de fezabilitate reactor modular (SMR), finanțat prin USAID. Beneficiar NuScale Power LLC. - 1.300.000 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. - 1.200.000 USD pentru ”Combaterea Pandemiei” prin USAID, beneficiar ONG, informații cenzurate. - 1.200.000 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. - 1.092.779 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. - 910.530 USD studiu de fezabilitate reactor modular (SMR), finanțat prin USAID, beneficiar NuScale Power LLC. - 766.840 USD pentru ”Protecție, Asistență și Soluții”, finanțat prin DOS, beneficiar ONG, informații cenzurate. - 489.470 USD studiu de fezabilitate reactor modular (SMR), prin Agenția de Comerț și Dezvoltare, beneficiar NuScale Power LLC. - 191.567 USD studiu de fezabilitate (SMR) idem... - 157.486 USD pentru ”Bună Guvernare”, prin USAID, beneficiar ONG nespecificat. - 142.146 USD pentru ”Costuri Administrative Directe”, prin DOS, partener de implementare Constellis. - 122.926 USD pentru ”infrastructură nucleară civilă”, prin DOS, partener de implementare The Webster Group. - 112.307 USD pentru ”Pace și Securitate Generală”, studiu de fezabilitate ”Transelectrica Cybersecurity Modernization Pilot”, partener de implementare Pythia International Inc. - 95.170 USD pentru ”Democrație și Drepturile Omului”, prin DOS, beneficiar Funky Citizens. - 20.750 USD bursă Julia Taft, prin DOS, beneficiar LOGS Grup de inițiative Sociale. Sursa: http://foreignassistance.gov

Sursa: HeyLink.me | Stefan74

Europa în 1444, numai în Europa Centrală existau cam 250 de țări. Sursa: HeyLink.me | Stefan74

Un articol interesant publicat în anul 2010. http://art-historia.blogspot.com/2010/10/sergiu-decebal-si-coiful-de-aur.html Publicat de Domnul Radu Oltean Sergiu, Decebal si coiful de aur Dacii" este un binecunoscut film realizat de Sergiu Nicolaescu, primul din istoria cinematografiei romanesti cu subiect inspirat din istoria antica. De asemenea este si primul film regizat de cunoscutul regizor (1966). Pentru acea epoca si inca mult timp dupa, filmul a fost un succes, desi, ca si filmele cu buget urias de la Hollywood din aceeasi epoca, sufera teribil la capitolul corectitudine istorica. De altfel aceasta nici nu era scopul filmului. Si totusi existau, elemente de decor si costum pe care relizatorii fimelor cu subiect legat de antichitatea romana (și dacica in acest caz) se străduiau căt de căt, la nivelul informatiilor de atunci, sa le documenteze cat mai corect. Insa nu tocmai rar se mai produceau și gafe ridicole pe care din fericire le observau doar spectatorii mai scrupulosi. Iata una din ele: Abia trecuse un deceniu de când Constantin Daicoviciu și, mai târziu, fiul său, Hadrian, se străduiau să dezgroape fortificațiile dacice din Munții Orăștiei. În România, cercetările asupra civilizației geto-dacice se aflau încă la început. Arta acestor populații era popularizată în cărți și reviste ca un tot unitar, fără a ține cont de diferențele temporale și spațiale. Astfel, artefacte create la sute de ani distanță, în epoci și condiții istorice complet diferite, erau prezentate în cărți și manuale sub eticheta generală de „geto-dacice”. Această omisiune cronologică era echivalentă cu o ipotetică situație din viitor, în care, peste 2.000 de ani, într-o carte despre viața românilor din secolul al XX-lea, ar fi prezentate săbii și bombarde din vremea lui Mihai Viteazul alături de mașini Logan. Totuși, în acea perioadă, această abordare nu genera mirare sau controversă. De exemplu, în filmul Dacii, personajul Decebal, interpretat de Amza Pellea, purta faimosul coif de aur descoperit la Poiana Coțofenești (descoperit în 1929, în satul Poiana Vărbilău, județul Prahova). Nimeni nu s-a arătat mirat de această alegere artistică, deși coiful respectiv aparține unei epoci mult anterioare vremurilor lui Decebal. Și de ce ar fi trebuit să se mire? În acel context istoric, publicul larg, lipsit de o perspectivă critică asupra cronologiei și diferențelor culturale, accepta fără rezerve astfel de amestecuri între artefactele trecutului. Civilizația getică și apoi dacică a trecut, de-a lungul secolelor, de la începuturile primei epoci a fierului până la cucerirea romană, printr-o serie de transformări majore ale culturii sale. Coifurile de ceremonie realizate din metale prețioase, cunoscute doar în sudul și estul României de azi fac parte din artă tracică, dar au fost decoperite doar în zonele nord tracice, în cele locuite de geți. Problema majoră este că Decebal a trăit cu aproximativ 500 de ani (cinci secole!) mai târziu decât această epocă „de aur” a tracilor! Desigur, o astfel de eroare anacronică poate fi scuzabilă în contextul unei producții cinematografice. Putem presupune, în mod indulgent, că acest coif de aur ar fi fost o moștenire de la strămoșii lui Decebal. Totuși, lucrurile devin și mai problematice când observăm că Decebal poartă pe piept și o fibulă care datează din epoca bronzului, complet inadecvată epocii sale. Ceea ce este însă cu adevărat jenant este lipsa de documentare din partea realizatorilor filmului, de la costumieri și până la regizor. Aceștia nu au fost în stare să studieze cu o minimă atenție coiful pe care l-au ales ca model. Deși pe genericele filmelor Dacii și apoi Columna apare numele arheologului clujean Constantin Daicoviciu contribuțiile acestuia par să lipsească! Nu pare să fi existat nici măcar o consultare cu un istoric. Problema în epocă era aceea că acest coif nu era încă expus înt-un muzeu. Era preconizată deschiderea în palatul poștelor a unui Muzeu Național, dar el încă nu era deschis. Iar coiful de aur era păstrat la Banca Națională. De aceea nimeni din echipa de producțe nu îl văzuse în realitate ci doar în fotografii. Mai mult, nu au luat în considerare nici coiful de la Agighiol, din argint, aproape la fel de faimos și cu mari asemănări stilistice. Tezaurul de la Peretu, descoperit în 1971, nu era cunoscut în acel moment, dar existau alte exemple relevante, cum ar fi coiful de la Cucuteni-Băiceni, tot din aur și cu o calotă ornamentată într-un mod similar. Despre coiful din colecția de la Detroit, realizat din argint și foarte asemănător cu cel de la Peretu, încă nu se știa. Chiar și în absența acestor descoperiri ulterioare, lipsa de documentare rămâne greu de justificat. Coiful getic de aur descoperit la Cucuteni-Baiceni, jud Iasi. Este al doilea coif de aur descoperit pana acum, si desi intr-o stare mai fragmentara decat cel din jud. Prahova, pastreaza totusi intreaga forma a calotei. Cele trei coifuri de argint de tip getic pastrate pana astazi au toate calota conica-rotunjita. Nimeni nu s-a ostenit sa le studieze mai temeinic si sa faca legatura cu cel de aur de la Poiana Cotofenesti. Decebal (Amza Pellea) purtand un coif care nu ar fi putut exista niciodata in realitate Și ce s-ar fi întâmplat dacă echipa de producție ar fi studiat mai bine obiectul în sine sau pe celelalte coifuri similare? Ar fi observat că aceste coifuri aveau calota tronconică-conică și rotunjită în vârf! Problema este că coiful de la Poiana Cotofenesti are calota ruptă, iar costumierii și regizorul nu și-au dat seama de acest detaliu. În schimb, au realizat o reconstituire greșită, cu calota plată!! In fotografiile de detaliu este evident cum calota coifului a fost taiata si rupta cu grosolanie Privit de sus este imposibil sa nu iti dai seama ca acest coif nu se termina plat. Insasi ideea de calota plata e un non sens pentru un coif sau o casca. Probabil că echipa de producție a avut la dispoziție doar o astfel de fotografie, precum cea de deasupra, așa cum începuseră să apară în acea epocă. Această imagine incompletă a fost suficientă pentru a-i induce în eroare, iar fără nicio documentare suplimentară, au creat un coif fals din tablă, cu o formă incorectă. Eu însumi am fost păcălit în copilărie de acest film (dar și de benzile desenate – vezi mai jos). Ani de zile am fost convins că acest coif avea calota plată. Din acest motiv, am considerat necesar să scriu acest articol. Impactul greșelii în imaginarul colectiv Credeți că această eroare – coiful cu calota plată – s-a oprit aici? Nu, pentru că filmul lui Sergiu Nicolaescu a avut un impact uriaș asupra imaginarului colectiv. Majoritatea oamenilor care cunosc acel coif sunt și astăzi convinși că forma acestuia este cea prezentată în film. Privind mai jos, puteți observa o serie de benzi desenate realizate de Albin Stănescu, pe scenariul scriitorului Vasile Mănuceanu, publicate în revista Cutezătorii la sfârșitul anilor '70. Deși coiful este desenat la fel de greșit, cel puțin anacronismul nu este total – acțiunea se petrece în secolul IV î.e.n., perioada reală a existenței acestor coifuri. Cu toate acestea, greșeala persistă. În alte seriale de benzi desenate, eroarea se perpetuează, devine iconic în această formă! precum în Burebista (scenariu de V. Mănuceanu, desene de Sandu Florea) sau în altă bandă desenată ilustrată de Valentin Tănase (Secretul Pergamentului). Forma greșită a coifului de aur a intrat deja în legendă, devenind un clișeu, doar pentru că istoricii au ignorat problema, iar artiștii nu s-au documentat și au continuat să se inspire unii de la alții. Un exemplu al perpetuării clișeelor istorice Nenumărate alte clișee istorice s-au perpetuat în acest mod. Cine spunea că „istoria se scrie” avea dreptate, dar modul în care se scrie poate duce la interpretări greșite, care se răspândesc larg. Și astăzi, multe persoane își imaginează că acel coif avea calota plată. Pentru a corecta această percepție, prezint aici, în premieră, câteva detalii fotografiate în sala tezaurului de la Muzeul Național de Istorie. De asemenea, propun o reconstituire logică a acestui minunat coif. Povestea coifurilor getice și a tezaurelor din „epoca lui Dromichete” o voi aborda cu altă ocazie, sper cât mai curând. . Fragmentele din revista Cutezatorii au fost luate din revistacutezatorii.blogspot.com Publicat de Radu Oltean Postat şi aici, cu respect şi consideraţie pentru autor. de Tomaso - Ianuarie 2025

Apropo, vii pe Discord? Pe Softpedia Free Zone?

Le-am transmis colegilor pe Discord că întrebi de ei.

Şarlatanii!!

Până la urmă, Adevărul iese la iveală. Eu am avut două teorii pe tema apariţiei Covid. 1. Virus de laborator scăpat sau eliberat. 2. Virus conservat în permafrost, eliberat ca urmare a dezgheţării. Se pare că varianta 1 a fost cea corectă, nu prostiile cu mutaţia de la pangolin & shit. Apariţia vaccinurilor atât de rapid mi-a întărit convingerea că este virus de laborator. Acum 3-4 ani, dacă scriai aşa ceva, exact ceea ce acum recunoaşte CIA, te trezeai cu contul suspendat cam pe oriunde.

CIA s-a răzgândit si spune că virusul Covid-19 probabil s-a scurs din laboratorul chinez

Discuţii pe teme americane.

Este timpul pentru beneficii în natură în loc de beneficii în numerar! Îngrijirea solicitanților de azil trebuie să treacă de la ajutoare sub formă de bani la ajutoare în natură; Ajutoarele sociale pentru cei care nu au dreptul de ședere trebuie anulate și repatrierile trebuie organizate pe scară largă. (Traducerea mesajului de mai sus). ------------------------------------------------------------------------------------------------------ Opiniile mele: AfD susţine politica bunului simţ în raport cu solicitanţii de azil. Da, vă ajutăm, vă oferim o minimă siguranţă alimentară, servicii sociale de bază, dar nu mai oferim bani cash. O persoană care solictă azil, să zicem unul din Africa, în clipa de faţă va primi bani în cont. Problema este că suma primită, coroborată cu serviciile sociale gratuite, cazare, masă, educaţie pentru copii, sunt cu mult peste ceea ce ar putea avea în ţara de unde provine. A primi statutul de azilant în aceste condiţii înseamnă o creştere imediată a câştigurilor sale, poate şi de 5-6 ori faţă de nivelul de trai pe care îl are. Şi atunci, puşi în faţa unei asemenea "oportunităţi", este firesc ca cetăţenii unor ţări cu economii slabe să se bulucească pentru a intra în Germania şi apoi să devină întreţinuţii statului german. Sistemul actual din Germania este generos cu cei care cer azil, dar, din păcate, a devenit o atracţie pentru emigranţii economici. Oameni care au nevoi şi care îşi caută cu disperare o formă de a-şi îmbunătăţi viaţa. Problema este că Germania fiind o ţară dezvoltată, cu un nivel de educaţie foarte ridicat, nu va putea să îi ofere aproape nimic celui care vine sub pretextul cererii de azil politic. Acesta îşi va aduce familia şi cu toţii vor deveni nişte întreţinuţi pentru totdeauna. Iar asta nu este corect pentru cetăţenii germani, plătitorii de facto ai ajutoarelor sociale pentru azilanţi. AfD pune degetul pe rană. Politicienii TREBUIE să aleagă pe cine vor să reprezinte. Dacă vor să fie de partea cetăţenilor germani, atunci trebuie să le reducă povarile fiscale. Şi cică asta ar fi extremism? Să ţii cu proprii cetăţeni, să lupţi contra abuzurilor în serie înseamnă extremism? Nici vorbă, în opinia mea este doar o formă de normalitate şi bun simţ.

Userii au migrat care pe unde. O parte au plecat de tot şi definitiv, s-au retras de tot. Cunosc personal câţiva oameni care ar avea ce scrie, dar pentru care forumitul a devenit o risipă de timp şi un nonsens. Altă parte a migrat către Discord. Au făcut servere de discuţii şi viaţa a continuat acolo. La fel ca pe forum, cu pasiuni, cu nervi, cu certuri şi cu împăcări. Dacă ar fi să compar userii care au migrat de pe Softpedia către Discord, cred că cea mai bună asemănare ar fi cu nişte păsări scăpate în libertate de la grădina zoologică. Serverele trăiesc şi mor, oamenii sunt tot oameni. Dar, spre deosebire de Softpedia, Discord este o zonă cu adevărat liberă. Eşti cam ca în junglă. Nu ai stăpâni şi nici nu primeşti de mâncare. Eşti liber să faci ce vrei, să scrii ce vrei, să mori în legea ta, dacă asta vrei. Nimeni nu îţi impune nimic. Nu mai ai stăpâni, nu mai ai cenzori, nu mai dai socoteală nimănui. În clipa aceasta, estimez că sunt peste 50-70 de foşti forumişti softpedia pe Discord. Din cei care scriu zilnic şi sunt activi. O mulţime eterogenă, la grămadă, de pe toate ariile. Uneori este haos, dar totul e viu. Aceşti oamenii au plecat de pe SP de răul moderării. Spus pe direct. Timpurile s-au schimbat. Sunt multiple alternative de a socializa şi lumea s-a săturat de moderatori şi moderare. Serverele Discord populate cu foşti useri Softpedia au un punct comun. Urăsc moderarea. Urăsc orice formă de moderare. Chiar şi atunci când este de natură tehnică. Şi tuturor le place, adoră, iubesc, simt nevoia să comenteze pe tema moderării. Care nu există în mod real, dar de comentat tot se comentează. Naoto tot îndeamnă userii să plece de pe Softpedia. Şi mie mi-a spus de mai multe ori să plec. Odată pe direct, de câteva ori doar sugerând. Ea spune că acelora cărora nu le convin regulile (regulile ei) să plece în altă parte. Şi oamenii pleacă, mai ales atunci când se scârbesc de sancţiunile exagerat, precum 30-60 zile de cenzură. Userii îşi bagă pula în Softpedia, în moderare, în forum şi pleacă. Mă uitam la un user precum Noua. A fost banată. I s-au dat puncte fără număr. Pentru care vină? L-a susţinut pe Trump, Maga, republicanii. Pentru că nu a fost de partea conducerii forumului şi a moderării stăpânitoare, toţi fiind pro Kamala, lui Noua i s-a făcut viaţa grea. Şi în final, presupun că din răzbunare, i s-a dat şi lovitura fatală. Banată. Un user care chiar a scris şi chiar a postat. O doamnă care a luptat singură contra a zeci de useri cu kamala în suflet. Şi în final, este ucisă. În cel mai laş mod cu putinţă. Noaptea ca hoţii. Pe muţeşte. Pe ascuns.