Tomaso

Trump declara că SUA are nevoie de Groenlanda, că este o necesitate obiectivă. Azi am citit o chestiune interesantă. O postez mai jos: Când auzi despre Danemarca,gândul te duce la o societate dezvoltată ,la un stat condus prin etică,este? Hai sa va povestesc despre câteva nenorociri făcute de statul Danez în Groenlanda: Danemarca a anexat oficial Groenlanda ca „județ” în 1953. Documentele sugerează că graba nu a fost una de integrare fraternă, ci o manevră juridică pentru a scăpa de raportările obligatorii către ONU privind decolonizarea. Au transformat o colonie exploatată într-o „parte a regatului” pe hârtie, pentru a păstra accesul la resurse fără supraveghere internațională. În 1951, statul danez a selectat 22 de copii inuiți „inteligenți”. Promisiunea făcută părinților? Vor merge în Danemarca pentru un an, vor învăța limba și se vor întoarce să fie viitorii lideri ai țării lor. Copiilor li s-a interzis să vorbească limba maternă si au fost forțați sa învețe limba daneză. Când au fost trimiși înapoi, mulți nu puteau comunica cu propriile mame,astfel că nu au mai fost lăsați să se întoarcă în familii. Au fost plasați într-un orfelinat al Crucii Roșii în Nuuk, unde li se vorbea doar în daneză.Rezultatul: O generație distrusă. Majoritatea au murit de tineri, s-au sinucis sau au trăit cu traume severe. Un „succes” birocratic care a lăsat în urmă doar oameni fără rădăcini. În anii '60, Danemarca a decis că viaţa în comunități mici, bazată pe vânătoare şi pescuit, nu dă bine în tabelele birocratice. Aşa că au inventat Politica G60. Au ras sate întregi şi au forţat oamenii să se mute în blocuri mamut de beton în Nuuk. Probabil cel mai brutal detaliu,a fost decizia asupra câinilor de sanie. Pentru un inuit, câinele era viața lui, partenerul de supraviețuire. La bloc, câinii nu aveau voie. Mii de câini au fost împușcați sau abandonați in sălbăticie,în timp ce stăpânii lor au fost forțați să aștepte o slujbă în fabricile de pește deținute de danezi. Rezultatul a fost o prăbușire psihică în masă. Sinuciderile și alcoolismul care macină Groenlanda azi nu sunt „probleme sociale genetice”, ci rezultatul direct al momentului în care statul le-a luat oamenilor sensul existenței și i-a pus să trăiască între pereți de beton. Statul danez a calculat,tot prin anii '60 că un copil inuit este o „cheltuială”. Ca să scadă costurile cu asistența socială, au lansat o campanie de limitare a nașterilor care seamănă mai mult cu medicina veterinară decât cu cea umană. Între 1966 și 1970, peste 4.500 de femei și fete au fost trecute prin cabinete medicale unde li s-au montat dispozitive intrauterine (sterilete). Multe erau la școală, aveau 12 sau 13 ani. Nu li s-a cerut acordul, nu li s-a explicat ce li se introduce în corp. Pur și simplu, statul a decis că pântecele lor trebuie sigilate. Multe au aflat adevărul abia azi, la 60-70 de ani, când investigațiile jurnalistice au scos la lumină fișele medicale din acea vreme. Este o mutilare colectivă făcută sub semnătura Ministerului Sănătății. Astăzi, Danemarca își cere scuze și plătește despăgubiri, dar rănile sunt structurale. Nu a fost vorba de „erori de comunicare”, ci de o convingere profundă de superioritate rasială care a permis statului să trateze ființe umane ca pe niște variabile economice într-un registru contabil. Groenlanda de azi (Kalaallit Nunaat) se luptă nu doar pentru independență politică, ci pentru vindecarea unei traume colective provocate de cei care pretindeau că îi „civilizează”. --------------------- Sursa. Scuzele au venit târziu. https://www.justiceinfo.net/en/150175-denmarks-apology-to-greenlandic-women.html

Un adevărat fenomen a lovit internetul şi socializarea. AI-urile pot să dezbrace sau îmbrace oameni. Pot anima imagini statice şi produce clipuri scurte doar pe baza unei simple şi banale imagini. Pentru asta nu este nevoie de imaginea totală. Este suficientă o imagine cu cineva care stă pe un scaun de exemplu, nu trebuie musai ca AI-ul să "vadă" totul şi apoi, pe baza modelului, să înlocuiască haine şi altele. Platforma X este în plin uragan, Grok, AI-ul platformei fiind pus la muncă grea cu cerere de a pune în bikini diferite personaje pozate. Din fericire, majoritatea sunt domnişoare drăgălaşe, o încântare estetică pentru privirea domnilor admiratori de frumos. Mai sunt şi excepţii, normal.

Comunicatul UNJR-AMR-AJADO-APR: „Asociațiile profesionale ale magistraților solicită demisia de onoare a procurorului Claudiu Sandu din CSM pentru promovarea unor practici de tip stalinist în justiție Având în vedere declarațiile procurorului Claudiu Sandu, în care acesta a susținut necesitatea abolirii inamovibilității judecătorilor și introducerii unor așa-zise ‘comisii de vetting’ pentru magistrații din România, calificând sistemul de justiție drept ‘putred’, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) solicită de îndată demisia de onoare a acestuia din funcția de membru al CSM. Afirmațiile au fost făcute pe data de 3 ianuarie 2026, iar gravitatea lor este cu atât mai mare, cu cât domnul Claudiu Sandu este reprezentant al procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii și, la data respectivă, era vicepreședinte al Consiliului. Astfel de afirmații sunt incompatibile cu statutul și rolul constituțional al unui membru CSM, autoritate de rang constituțional care, potrivit art. 133 din Constituția României, este ‘garantul independenței justiției’. Promovarea unor mecanisme de evaluare externe, bazate pe criterii vagi precum ‘reputația morală’, de către așa-numiți experți, a căror ‘bună reputație profesională și morală’ nu se știe cine o stabilește, încalcă prevederile constituționale care garantează inamovibilitatea judecătorilor și creează premisele unor ingerințe politice sau ideologice în actul de justiție, fără precedent de la instaurarea comunismului în România, prin comisarii sovietici ghidați de [Andrei] Vîșinski, cunoscutul procuror al lui Stalin. Reamintim celor care au uitat atrocitățile din perioada comunistă că acestea au fost posibile pentru că Partidul Muncitoresc Român, devenit ulterior Partidul Comunist Român, a desființat puterea judecătorească ca putere distinctă și separată în stat, subordonându-i pe judecători, pe care i-au transformat în funcționari publici și ‘agenți ai luptei de clasă’. Imediat după instaurarea comunismului, comuniștii au creat ‘comisii de evaluare’ a judecătorilor, iar cine nu avea origine sănătoasă sau era o amenințare pentru ‘orânduirea socialistă’ a fost epurat din sistem. În măsura în care procurorii ar accepta ca necesară o astfel de măsură, reprezentanții procurorilor în CSM ar trebui să se limiteze la propuneri dedicate colegilor lor procurori, al căror statut constituțional diferă de cel al judecătorilor, inclusiv prin prisma inamovibilității. În caz contrar, este imperativă o delimitare fermă a corpului procurorilor de astfel de afirmații de o gravitate fără precedent. Mai mult, etichetarea globală a sistemului judiciar românesc drept ‘putred’ este nejustificată, iresponsabilă și contrazisă de realitate. Rapoartele europene privind statul de drept reflectă evaluări favorabile și recunosc, cu toate neajunsurile ei, progresele realizate de justiția română. Aceste progrese au condus la ridicarea MCV, la primirea pe deplin în spațiul Schengen, precum și în cadrul procedurilor de aderare la OCDE. Nu în ultimul rând, din calitatea de vicepreședinte al CSM și președinte al Secției pentru procurori, ce are competență disciplinară deplină asupra procurorilor, domnul Claudiu Sandu avea nu doar dreptul, ci și obligația de a identifica și remedia eventuale abuzuri, abateri disciplinare sau încălcări ale normelor deontologice, dacă era cazul. Proiectul său, cu care a candidat pentru funcția de vicepreședinte, reflectă o serie de deficiențe, legate însă de lipsa resursei umane din parchete și nicidecum de o așa-numită ‘putreziciune’ a sistemului de justiție în ansamblul său, pe care acum o invocă ca pretext pentru distrugerea justiției. Nici proiectul cu care a candidat ca membru în CSM nu a fost fundamentat pe ‘putreziciunea’ sistemului, astfel că se pune întrebarea îndreptăţită în numele cui vorbeşte, de vreme ce procurorii care l-au votat nu au avut o astfel de bază de analiză a candidaturii sale când l-au trimis în CSM. În contextul actual, asemenea afirmații complet denigratoare și periculoase nu sunt altceva decât noi episoade din campania fără precedent de discreditare a autorității judecătorești desfășurate agresiv în a doua jumătate a anului trecut, cu scopul tot mai evident al subordonării acesteia în scop politico-ideologic. Un astfel de discurs, venit însă din interiorul autorității care ar trebui să apere prestigiul și independența magistraturii, subminează grav încrederea publică în justiție și este o palmă odioasă dată miilor de magistrați care își exercită funcția cu onestitate și profesionalism. Acel membru CSM care promovează public idei tipice justiției staliniste, vădit contrare independenței justiției, și care discreditează sistemul judiciar nu mai poate beneficia de legitimitatea necesară exercitării acestei funcții. În consecință, asociațiile semnatare solicită demisia de onoare a acestui membru din Consiliul Superior al Magistraturii, ca gest minim de responsabilitate instituțională și respect față de principiile statului de drept. Asociațiile noastre profesionale reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea independenței justiției, a statutului constituțional al judecătorilor şi procurorilor și își asumă, ca de fiecare dată, participarea la discuții pe baza legilor justiției, realizate însă exclusiv în cadrul legal și constituțional, pentru întărirea, și nu subminarea independenței justiției, cu respectarea garanțiilor fundamentale ale puterii judecătorești, astfel încât drepturile și libertățile tuturor cetățenilor să poate fi respectate și apărate”. Context. În lupta contra justiţiei, în încercarea de a capturarea puterii judecătoreşti, partidul boleşevic USR îşi trimite dronele la înaintare. https://www.luju.ro/ca-pe-vremea-lui-gheorghiu-dej-si-anei-pauker-procurorul-csm-claudiu-sandu-recunoaste-planul-rezist-usr-implicarea-unor-comisii-din-experti-interni-si-internationali-care-sa-faca-o-dubla-verificare-pe-de-o-parte-averile-magistratilor-iar-pe-de-alta-parte Asociaţiile magistraţilor au reacţionat prin comunicatul de mai sus.

P.S. @ Mac Iniţial am vrut să-mi fac blog. Dar pentru că tot atât costa şi formatul de forum, am făcut forum. Am mai scris asta, repet doar pentru că nu cred să fi citit prin posturile anterioare. Sunt user pe X şi dacă am chef să scriu, scriu şi pe aici şi pe acolo. Fără să mi se şteargă posturi şi fără să mă pună pe bară vreun moderator.

Scuze? Nu am greşit cu nimic ca să cer scuze. Softpedia "noastră" nu mai există. Zici de cei care scriu aici. Păi şi pe SP câţi mai sunt? Maxim 30-40 de oameni care scriu zilnic şi încă pe atâţia din cei care scriu un post sau două pe săptămână. Formatul este obsolete, chiar dacă rămâne cel mai bun pentru socializare. Dar ceea ce îl face nefrecventabil este politica de moderare tip fan club. Este ca şi când Dinamo şi-ar face un forum unde spune că ideile sunt libere şi poţi scrie ce vrei, dar dacă intră un stelist este luat la pulă de fanboii dinamovişti, iar moderarea îl pune pe bară cu laba aia din regulament numită "flame", "troling" "offtopic" sau moţul rahatului "comentarea moderării". Cine să scrie acolo în afară de dinamovişti? Pe bune! Exact aşa este SP în clipa de faţă. Useri în majoritate susţinători ai usere şi nişte câţiva care votează cu penele. În rest? Mai sunt şi alţii pe care eu nu i-am remarcat? Unii care să şi scrie. Este vreo fericire să scrii într-un loc monocolor şi cu moderare părtinitoare? Adică să vină haita şi să-l fută în gură pe unul care este contra ideilor lor şi tot ăla să fie apoi pedepsit pentru că nu acceptă bulingul? Pentru mine nu este şi am tot dispreţul pentru ceea ce a rămas dintr-un loc frumos, pe vremuri. Eu mi-am lăsat acolo o parte din viaţă şi chiar am scris mult şi cu iubire pentru ideea de polemică & shit. Înţeleg că asta s-a terminat şi că useriştii au preluat forumul şi l-au făcut după mintea lor progresistă de două parale. Macule, da, mai citesc. Din obişnuinţă. Dar să scriu nu am motive. Nu mă pot supune moderatorilor şi nici nu pot să le accept stilul şi ideile despre moderare. Regulamentul eu întotdeauna l-am respectat şi cred că-l înţeleg mult mai bine. Dar să mă pună Argonaut pe bară pentru motive stupide, de genul că spun cu cine intenţionez să votez, asta este o mizerie fără nicio legătură cu regulamentul softpedia. Este doar o formă de "muşchii mei minte nu are". Nu am timp şi nici chef să mă autocenzurez pentru că aşa vor ei. Ai văzut atitudinea de forţă. "Dacă nu-ţi convine, pleacă, alea alea, labă, labă, labă". Eu unul nu suport chestiilea astea. Şi văd că şi alţii gândesc la fel, au plecat prin alte părţi. Eventual, doar citesc. Tu nu îţi dai seama ce simte un om împotriva căruia se coalizează TOŢI. Tu eşti votant usere, faci parte din haită. Ai fost şi rămâi un favorit al moderării, îţi permiţi chestii pentru care alţii sunt tăvăliţi. Te înţeleg, preferi să stai în această bulă în care te simţi protejat şi safe. Eu nu fac parte din această bulă şi nici nu îmi doresc să fiu într-o bulă de gândire. Iar aceste ultime alegeri mi-au confirmat nişte gânduri, dar, cel mai nasol, mi-au distrus imaginea bună faţă de anumiţi oameni pentru care aveam un respect imens. Este o fatalitate. Aşadar, Macule, eu acolo nu am ce să mai caut. Nu îmi place atmosfera. Tu spui că-i o pierdere & shit. Nu este. Argonaut şi cu alţii de la moderare nu au ştiut ce să-mi mai facă pentru a mă alunga de acolo. Îmi ştergeau posturi doar ca să mă enerveze. Adică, plm, eu scriu şi vine unul să şteargă ce am scris eu? Fără motiv? Doar pentru a mă alunga de acolo? Lasă, scriu aici şi oricum citesc toţi cei care sunt interesaţi de ce aberez eu. Măcar nu mă mai stresez din cauza abuzurilor.

Unde vezi tu că s-a comportat cineva rău cu colegul? Serios întreb. Poţi cita? Ceea ce scriu în postul despre care vorbeşti se referă la comunitatea votanţilor userişti şi nicuşorişti. Şi încă sunt reţinut, faţă de modul lor de a se comporta în raport cu adeversarii lor. Da, ştiu, te-am citit, am văzut că tu îţi păstrezi raţionalitatea şi, mai ales, cinstea. Nu te înscrii printre cei care îmi repugnă. Ai spus că nu este corectă anularea alegerilor. Nu dezvolt pentru că mie îmi este clară poziţia ta, avem o linie comună, îmi este suficient pentru a păstra o cale de comunicare. Şi atât timp cât gândeşti aşa, mi se rupe că ai votat cu ND sau cu orcine altcineva. Colegul (Ateidres .. off, nu pot ţine minte şi pace, trebuie mereu să mă uit în spate) a venit aici după ce anterior a spus nişte chestii urâte despre acest loc. Cu mult peste limite. Şi am văzut că nimeni de pe SP nu s-a stresat nici de limbaj, nici de conotaţiile categorisirilor la adresa mea. Inclusiv aici a scris nişte chestii la adresa mea. Poţi verifica dacă eşti curios. În concluzie, nu este atac la persoană. Omul mă întreba dacă există căi de reconciliere. Şi eu, în stilul meu pe care mi-l cunoşti de mai mulţi ani, i-am explicat că nu poate exista vreo reconciliere. Nu între mine şi el, normal, ci între "voi" (un voi generic) şi un "noi" la fel de generic. Este o situaţie care nu a mai existat până acum în cei 35 de ani de după Revoluţie. Este prima dată când alegerile sunt fraudate, când puterea în această ţară este preluată prin forţă, prin încălcarea Constituţiei şi legilor, de către nişte partide irelevante dpdv electoral. PNL şi USR conduc România fără a avea o majoritate şi nici legitimitate. Adică este o putere nelegitimă şi nerecunoscută a fi legitimă prin alegeri libere şi corecte. Nu am niciun respect pentru cei care susţin acest furt. Una este să votezi cu cineva, alta este să cauţionezi un furt doar pentru că îţi pică bine cine a câştigat. Odată deschisă această cale spre abuz, doar aşa va funcţiona de acum înainte. Democraţie în această ţară eu nu cred că va mai fi. De aceea îmi este scârbă de susţinătorii anulării alegerilor. Ei nu pe CG l-au furat. Pe TOŢI ne-au furat. Au distrus democraţia în România. Acum nu mă crezi, ştiu, dar va veni un timp când vei înţelege de ce sunt atât de scârbit.

Nu păţeşte nimic. Ideile îi sunt luate în discuţie, nu persoana.

Argonaut este convins că lovitura de stat a fost bună. Nu are îndoieli. Primul citat îi arată modul cum gândește. Adică scopul scuză mijloacele. I se pare a fi normalitate să calci legea. Constituția. Asta este! Nu poate poate fi de acord cu mine și atunci o dă în ironii. Stilul lui, sunt obișnuit. Are tot dreptul să spună ce poftește.

Las şi eu aici screenshot în aceeaşi notă în cod morse şi semnale cu fum. Din punct de vedere omenesc, îţi întorc urările de la mulţi ani. Nu ne cunoaştem personal, poate că în viaţa de zi cu zi ar putea exista un fel de armistiţiu rece, aşa cum, de exemplu, era între nemţi şi britanici în WWII, atunci când se întâlneau prin ţări neutre. Desigur că pot ura de bine, să spun un An Nou fericit, un La Mulţi Ani şi etc. În mod sincer. Dar asta nu va schimba cu nimic datele conflictului de idei. Încearcă să îţi imaginezi reversul. Să judeci dacă tu ai putea să accepţi reconcilierea ca victimă a unei tâlhării cu tâlharul şi cu cei care l-au ajutat şi susţinut. Aud tot felul de poveşti şi pilde cu sfinţii închisorilor care îşi iartă torţionarii. Eu nu sunt atât de evoluat dpdv spiritual. Nu pentru că nu pot ierta, am iertat oameni care nu meritau iertarea mea de m-am plicitisit. Sunt un fel de ninja în domeniul iertării. Nu pot ierta furtul democraţiei la care eu ţin atât de mult. Nu îmi pasă de nimeni şi de niciun argument din partea unuia care a votat cu ND şi care acum ar vrea ca totul să revină la normal. Asta pentru că ar implica nu o iertare, mai ales faţă de cel care continuă să susţină frauda şi lovitura de stat, ci o abandonare. O cedare. Sorry, aste nu pot. Şi sunt gata să rad TOT pentru asta.

Susţin fiecare literă scrisă în ceea ce ai citat. Nu va fi pace. Fraudarea alegerilor, lovitura de stat, astea nu sunt de iertat. Nu puteţi veni cu pretenţia acceptării unei tâlhării comise pe faţă. Mă mir că aveţi asemenea aşteptări. Să vă ierte Dumnezeu. Eu nu pot să o fac în această viaţă. Pentru mine sunteţi doar o bandă de tâlhari care se bucură şi fac chef cu prada. Sper să vă stea în gât, să nu aveţi parte de vreo satisfacţie. Nicuşoriştilor!

Echilibrul global s-a stricat atunci când CIA şi alte servicii s-au implicat în alegerile din Ucraina. Administraţia americană a făcut ceea ce a mai făcut de multe ori în trecut. Numai că jocul acesta l-au făcut cu state slabe, care nu puteau rezista. Războiul din februarie 2022 este doar sfârşitul unui lung lanţ de erori de apreciere. De orbire. Intervenţia americană în Ucraina, zgândărirea şi agitarea ucrainenilor contra vecinului lor de la răsărit, a fost o eroare catastrofală. Toată lumea este afectată în rău. Americanii aflaţi sub spectrul rău al administraţiei progresiste Biden a prezumat că Rusia este slabă şi că totul se va termina repede. Atunci, scriam pe SP că totul depinde de voinţa de luptă a ucrainenilor şi că cel mai mare risc este declanşarea unui război clasic, gen WWII. Adică un război pe care ruşii îl stăpânesc şi că dacă se ajunge la aşa ceva atunci ei îl vor câştiga. Pentru asta mi se spune că sunt un "îngrijorat". Da, nu am protestat, chiar dacă sintagma avea o conotaţie peiorativă, pentru că chiar am fost îngrijorat la modul serios. Mi-am dat seama de ce va urma. Adică ruşii la graniţă cu România. Şi nu asta mi se pare cel mai rău lucru, ci transformarea României într-o ţară avanpost al NATO, în genul Koreii de Sud. Adică o ţară condusă printr-o semi-dictatură pe motivul că nu se poate permite ajungerea la putere în mod democratic a unui guvern pacifist, neinteresat în menţinerea unui conflict păgubos şi cu consecinţe greu de estimat în viitor. La vremea aceea exaltaţii perorau pe tema spargerii Rusiei şi se bucurau anticipat de victoria Ucrainei. No, ce spuneţi acum? S-a adeverit vreo predicţie optimistă? Nu. Aveam dreptate să fiu îngrijorat. O altă îngrijorare a fost aceea a schimbării lumii. Parcă îmi aduc aminte că am scris şi despre asta. Schimbarea lumii este în acord cu ceea ce susţin încă din 1991. Singurul drept real în politica internaţională este dreptul forţei. Toate celelalte sunt cuvinte scrise şi vorbite, fără nicio valoare. Rusia şi China s-au întărit, iar acest conflict regional a dus la schimbări ireversibile. Trump este un pragmatic care a decis să taie coada pisicii. De ce? Pentru că lumea s-a schimbat mult şi războiul din Ucraina a fost finalul unei stări de fapt numite pe vremuri "Pax Americana". Asistăm la o recunoaştere de facto a eşecului dreptului internaţional şi o revenire la politica timp Yalta. Adică, China poate oricând să unească Taiwan-ul cu ţara mumă. Şi asta se va întâmpla - presupun - în mod paşnic. Va exista o schimbare de regim politic, Taiwan devenind un fel de HK mai mare care va consolida poziţia Chinei Mari ca stat dominant şi stăpâna Asiei. Trump o ştie, toată lumea înţelege că este inevitabil. În aceste condiţii, cu o Chină în creştere, cu o economie mondială dependentă de ei, Trump a procedat asemenea lui Alexandru cel Mare atunci când a fost pus în faţa nodului gordian. Eu nu cred în teoria că americanii se duc acolo după petrol. Chiar dacă Trump o plasează servită presei. Nu este despre petrol, este despre conservarea puterii SUA. Despre un joc global care o ţine într-o poziţie dominantă, chiar dacă va fi parte într-o lume multipolară, nu unipolară, aşa cum a fost până acum. Este un fel de "hai să nu ne mai prefacem şi să facem ceea ce trebuie făcut, indiferent de costurile de imagine". SUA - în viziunea lui Trump - va controla americile. Din Ţara de Foc până în Nordul Groenlandei. Venezuela, ca stat eşuat, a fost cel mai simplu de preluat. Însă este doar începutul. Măştile au căzut şi acum urmează ceea ce mă îngrijora cel mai mult. Intervenţia SUA este o abandonare şi o nerecunoaştere a dreptului internaţional. Acesta nu există în ecuaţie. Pur şi simplu. Eu nu mă înscriu în nicio tabără. Nu sunt nici pro, nici contra. Spun doar atât. "V-am spus eu!" Adică "dreptul forţei este singurul care contează". Chiar nu-mi doream să am dreptate. Dar, asta este. Cât despre "voi" şi pretenţiile voastre de apărători ai moralei momentului, vă citesc, uneori mă enervez, alterori îmi pare rău de "voi". Atunci când spun "voi" mă adresez foştilor colegi softpedişti. Unii deveniţi duşmani.

Hai să spun cum gândesc în problema asta cu acţiunea americană în Venezuela. K?

Acum aproape 10 ani scriam pe Softpedia despre Venezuela: https://forum.softpedia.com/topic/1057178-venezuela-visul-socialismului-transformat-in-comar/page__st__162#entry19254497 Pun cu copy/paste şi aici pentru că acolo se şterg posturi, doar aşa, pentru că unii au puterea butoanelor şi aşa se răcoresc ei, ştergând. ==================================================================================================== "Așa cum am promis, revin cu o scurtă analiză. Voi încerca să punctez principalele teme aduse în discuție și să încerc niște explicații. Venezuela este o țară aflată pe primul loc în lume la trei indicatori economici. Are cele mai mari rezerve de petrol din zona americilor, are cea mai mare cădere economică din lume (10% într-un singur an) și cea mai rapidă inflație din lume (720%), tot pe un an. În clipa de față această țară se află în faliment - de facto. Ucraina aflată în plin război cu Rusia a avut în anul respectiv o cădere de 9%. Adică o țară sub asediu, în plin război, cu economia devastată, are o cădere mai mică decât o țară care deține cele mai mari rezerve de petrol din zona celor două Americi? Cum este posibil așa ceva? Răspunsul este simplu: Socialismul este o calamitate mai rea decât războiul. Dar hai să vedem de la început cum au involuat lucrurile. Să vedem cum au ajuns în această situație. Hugo Chavez a câștigat alegerile acum mai bine de 10 ani, promițând că va face dreptate socială, că va ajuta săracii și că va îmbunătăți viața acestora, folosind vastele lor resurse de petrol. Săracii l-au crezut și l-au votat. După ce a ajuns la putere, Chavez a trecut la fapte. Primele acțiuni ale lor au fost direcționate către săraci. A început să le vândă benzina cu 2 (doi) cenți și să le construiască locuințe sociale gratuite. Ideea în sine nu este condamnabilă, atât timp cât există banii necesari pentru a suporta aceste cheltuieli sociale. Însă Venezuela nu avea acești bani și nici nu se putea baza pe niște surse sigure de finanțare. Petrolul era extras de către firme publice (practic erau de stat). Chavez a înlocuit conducerea acestor intreprinderi care funcționau și produceau venituri consistente, cu oameni obedienți regimului său. Aceștia au transformat intreprinderile respective în bancomatul guvernului Chavez. Banii tot ieșeau din companii, dar de intrat înapoi nu intra nimic, pentru că lui Chavez nu-i ajungeau banii pentru ceea ce dorea să facă. Petrolul din Venezuela este unul vâscos. În limbaj de specialitate se numește ”extra heavy crude oil”. Acest petrol de proastă calitate nu se pretează exportului direct, precum cel al țărilor arabe și rafinăriile normale nu îl preferă. Este extrem de dens și nu poate fi manevrat, nu prea curge pe conducte și de aceea necesită un fel de prelucrare primară, pentru a putea fi transportat. Această caracteristică implică niște costuri adiacente și întreținerea unui sistem de transport, rafinare, prelucrare, pe tot parcursul până la export. Chavez a tot scos bani din companiile petroliere, dar nu a mai adus bani înapoi. Iar acest lanț tehnic nu avea cum să funcționeze fără bani, iar îndemnurile la patriotism nu țin loc de reactivi și costuri de exploatare. Prelucrarea pre-vânzare nu a putut să facă față penuriei de fonduri și astfel producția s-a redus cu 25% între 1999 și 2013. Problema este că exporturile Venezuelei constau doar în petrol (95%). Iar bugetul federal era alcătuit în procent de 45% doar din veniturile provenite din exportul de petrol. Această cădere a exportului datorată prostulul management a fost o dificultate uriașă pentru Chavez, întrucât el era setat pe a împărți bani săracilor și nu înțelegea că acești bani nu aveau de unde veni decât din exporturile de petrol. Pe de altă parte, Venezuela era orientată către exportul de petrol destinat SUA. Acolo, în zona Golfului Mexic, erau rafinării special construite pentru prelucrarea acestui tip de petrol. Chavez și-a stricat relația cu americanii și s-a apucat de nebun să nu-și respecte contractele, motivând tot felul de prostii ideologice. Drept urmare, rafinăriile americane s-au reorientat către prelucrarea petrolului greu provenit din Canada. De la un 1,7 milioane de barili pe zi, exporturile către SUA au scăzut până la 1 milion pe zi în doar câțiva ani. Declinul exportului către SUA a fost imens, ajungând în 2014 să fie de 60-70.000 de barili pe zi. Adică o fracțiune de ceea ce fusese înainte de Chavez. Ghinionul lui Cahvez a fost acela că petrolul lor nu prea poate fi exportat în alte părți ale lumii la un cost rezonabil, pentru că rafinăriile nu se îngrămădesc să cumpere acest tip de petrol dificil de prelucrat, atât timp cât au petrolul arab, incomparabil mai bun și mai ieftin de prelucrat. Chavez s-a împușcat singur în picior atunci când a încercat să ”pedepsească” SUA, reușind să-și strice relația cu singurul client solvabil. Pus în fața căderii exporturilor către SUA, s-a trezit că potențialii clienți din Asia, Africa și America centrală solicitau termene de plată mari, de ordinul lunilor, uneori chiar și peste o jumătate de an între recepția petrolului și plata acestuia, motivând dificultățile de prelucrare. De voie, de nevoie, a acceptat să vândă cu plata la termen, iar asta a incapacitat și mai mult industria petrolieră din Venezuela, care nu era dimensionată pentru a lucra pe banii lor, luni de zile. So, urmarea implicării politicului în industrie a dus la griparea acesteia, urmată firesc de reducerea exporturilor și de o reducere a veniturilor. Acum hai să vedem pe ce a cheltuit banii din petrol. După cum spuneam Chavez s-a lansat în niște programe sociale faraonice. Adică sute de mii de apartamente începute, construite în stil comunist, tip cartiere dormitor. Ținta era să facă 2,7 milioane de locuințe, adică atât cât estimase că ar fi trebuit pentru necesitățile locative ale clasei sărace. O asemenea țintă implică un efort financiar cifrat la multe zeci de miliarde de dolari, bani pe care Chavez nu îi avea. Ca să reducă din costuri, a construit prost, folosind materiale de cea mai slabă calitate. Construcția cartierelor dormitor a fost prost calculată și după ce le-au ridicat, s-au trezit că infrastructura inițială nu făcea față. Așa că au trecut la raționalizarea apei, livrată câte 3 ore pe zi. Fiind o climă caldă, cartierele dormitor s-au tranformat imediat într-o cloacă puturoasă, cu canalizări în care fecalele se adunau și se revărsau la orice ploaie torențială. Extinderea necontrolată a unor cartiere nu a fost însoțită și de o creștere a serviciilor vitale, precum curățenia, eliminarea gunoiului, ordinea publică. Foarte rapid acele cartiere au devenit de nelocuit, la cheremul bandelor și crimei organizate. Oamenii au fost nevoiți să plece de acolo. Sunt zeci de clădiri părăsite și distruse, adăpost pentru drogați și prostituate. După moartea lui Chavez, Venezuela a intrat pe o spirală a dezastrului economic și social. Distrugerea economiei private din timpul lui Chavez, regresul economic și lipsa perspectivelor, au dus la o neîncredere față de moneda națională. Programele sociale demente au necisitat din ce în ce mai mulți bani, în timp ce statul încasa din ce în ce mai puțini bani. Căderea exporturilor de petrol a dus la creșterea importurilor de combustibili prelucrați. Adică Venezuela este nevoită să importe benzină și motorină din afară pe bani cash, în timp ce exporturile lor se fac cu plata la termen. În felul acesta, datorită inflației galopante, a lipsei banilor pentru importurile de materii prime și materiale, produsele din magazine au început să dispară. Lucruri vitale precum alimentele, hârtia igienică, săpunul, detergenții, nu se mai găsesc. Nimeni nu importă pentru că prețurile sunt controlate de stat și a introduce produse de import pe piață înseamnă să pierzi bani, să încasezi mai puțin decât ai plătit. În lipsa produselor și a banilor pentru cumpărături, magazinele au început să închidă. Cele care au rămas sunt jefuite de către bandele lăsate libere. Guvernarea nu pare a realiza ce se petrece și dă vina pe ”burghezie”. O acuză de sabotaj și în loc să facă ceva pentru a ieși din rahat, amenință cu pușcăria, de parcă ar mai conta. Ceea ce fac ei este ca și când ar amenința cu bătaia un cal mort. Eu cred că va fi interesant să urmărim ce se va întâmpla de acum înainte, pentru că climatul este unul revoluționar. Sincer să fiu, aș prefera ca populația să îi extermine brutal pe socialiști. Astfel, orice alt socialist va avea mereu spectrul exterminării ori de câte ori se va gândi să dea bani săracilor. Și poate că (dar nu cred) săracii vor înțelege că statul nu este și nu va fi niciodată un furnizor de bunăstare materială." by tomaso, 16 May 2016 - 21:23 Revoluţie nu a fost şi socialiştii au rămas la putere. Venezuela a rămas un stat eşuat până acum.

Pentru mine este o certitudine doar ceea ce simt eu.

Interesant.

Toţi cei de acolo sunt nicuşorişti mai pe faţă sau mai prin dos. Nicio surpriză.

Îşi exprimă nişte opinii. Nu mă simt deranjat sau atacat. În citatul doi, cel cu Argonaut, acesta nu se referă la mine.

GROAPA Am achitat impozitul pe anul asta, am handicap grav, cancer, dar nu mai sunt scutită. 2450 lei pentru două camere Rahova colt cu Ferentari și un Jeep din 2005 pe care n am bani sa l repar. Am achitat cu ultimii bani de frica tăierii indemnizației de handicap din care mi asigur tratamentul, chiar daca pe 1 ianuarie mi am înmormântat mama. Ilie Bolojan , 2025 mi a luat 10% din salariu, mi a anulat scutirea de impozit pe clădire, mașină și teren, copilului i a desființat bursă de excelenta olimpica și i a luat și premiul pentru performanță, soțului i a tăiat 10% din salariu. 2025, desigur nu guvernul. Ce vreau eu din banii pe care ți îl am dat? Un 2026 FĂRĂ cei 10000 care cumulează pensia specială cu salariul, FARA cei care au doua sau mai multe joburi concomitente la stat, FĂRĂ datornicii istorici la buget în frunte cu irealitatea TV, FĂRĂ disponibilizări și tăieri din pix, FĂRĂ propaganda CeGe și boți lăsați liberi pe tik tok.. Un 2026 in care mediul privat sa fie realmente stimulat, in care toate firmele sa și plătească dările la stat, in care statul să nu le cheltuiască banii pe borduri și cumulul pensiei speciale cu salariul, un an în care educația și sănătatea sa fie cu adevărat finanțate. Ai banii mei acum. Eu mi am platit în întregime și nedecontate tratamentul și dieta copilului (140000 de euro în 15 ani), de educație la stat nu mai beneficiază, acolo l a au distrus cu bullyingul ăla nedefinit juridic, e la privat și e perfect, dar pe buzunarul meu. Acces la medicamente nu am nici eu și nici el nu are, că nu există legea off label. De acum, ca om cu cancer, nu mai am plătită prima zi de CM. Bine, aia de iau CM sa meargă în Tenerife răsuflă ușurați, e singura măsură care pasămite i ar controla. (Sunt prea supărată ca sa mai pot râde). Car va sa zică, nu doar că pierd vechime, dar am o zi in care deși am cancer, nu mai am. E o formă de umilință pe care nu am cum sa o explic. Deci din taxele plătite până acum am primit nimic. A murit mama pe 30 decembrie, am înmormântat o pe 1 ianuarie, ce nu știi tu, Nea Ilie e că, având propria sa groapa, mama nu a putut fi înmormântată fara o taxa de 2500 lei, plus groparii. Ajutorul de înmormântare asigura de fapt plata taxelor și a unui copârșeu de mana a doua și se cam oprește aici, nimic nu ajunge la biserica, ca idee, că nu mai e de unde. Deci cu propria groapa nu poți fi înmormântat fara o taxa uriașă. Ce voiam să zic, baga de seama Nea Ilie, că banii mei și ai amărâților de la care ai luat să nu fie aia pentru taxa pe groapa economiei. Că de la mine credit și vot, in alta reincarnare, că în asta nein!

https://streamable.com/pmp26i

Incendiul din clubul elveţian. Buretele pus pe tavane = reţeta dezastrului. Again!! Generaţiile tinere par a avea instinctele de supravieţuire la un nivel scăzut. Au avut timp minute bune pentru a se evacua fără nicio problemă. Era timp. Ce au făcut în loc să fugă de acolo? Au filmat cu telefoanele şi dansau.

La faza asta poate fi de înţeles. Aşa cum România a fost ajutată atunci când a fost incendiul de la Colectiv, putem ajuta şi noi pe alţii atunci când au necazuri.

Este stilul securist, minciuni şi iar minciuni.