Petroyuan - implicaţii economice în noua lume multipolară

[Tomaso]

Înlocuirea petrodolarului va fragmenta și mai mult sistemul financiar

 

Spre deosebire de summitul Brics de la Johannesburg din 2023, care a fost ignorat de observatorii occidentali ca nefiind o amenințare reală la adresa dolarului, summitul din octombrie de la Kazan, Rusia, se anunță a fi unul revoluționar din două motive.

 

În primul rând, au avut loc schimbări majore de la ultimul summit.

Brics - care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - a fost extins cu cinci noi membri importanți:

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iran, Egipt și Etiopia. Arabia Saudită, principalul furnizor mondial de petrol, s-a alăturat, de asemenea, proiectului mBridge, acordul privind moneda digitală al Băncii Reglementelor Internaționale. Țara a făcut comentarii cu privire la luarea în considerare a unor alternative la actualul sistem de plăți petroliere bazat pe dolar și a fost deschisă la utilizarea petroyuanului pentru decontările petroliere.

 

În al doilea rând, există Rusia, o țară aflată în război cu Ucraina și angajată într-un conflict economic împotriva întregii alianțe occidentale.

Aceasta se va folosi de summitul de la Kazan pentru a determina membrii Brics să se alăture acestui efort.

 

Rusia plănuiește o nouă monedă pentru petrol - petroyuanul - propriul său sistem mBridge pentru a plăti pentru petrol și chiar o monedă comună Brics pentru a reduce dependența de dolar.

 

Cât de fezabil este petroyuanul?

 

O monedă cu drepturi depline trebuie să îndeplinească trei funcții:

 

* valoare nominală,

* mijloc de plată și

* stocare a valorii.

 

Orice nu îndeplinește aceste condiții nu este o monedă, iar petroyuanul se luptă să îndeplinească aceste cerințe.

 

Desemnarea se poate face la întâmplare; este suficient să puneți o etichetă de preț în renminbi pe fiecare baril de petrol.

Realizarea unui mijloc de plată este însă mai complicată.

 

Comunicatul summitului de la Johannesburg a propus utilizarea sistemului învechit de conturi corespondente pentru a evita sistemul Swift controlat de SUA.

 

Acest sistem s-a confruntat deja cu probleme, deoarece băncile chineze participante fac obiectul unor controale în altă parte și, prin urmare, pot fi supuse sancțiunilor SUA.

Au apărut probleme și din cauza dezechilibrelor dintre țările Brics care utilizează monedele naționale.

De exemplu, există grămezi de rupii indiene la băncile rusești care plătesc importurile de petrol din Rusia.

 

Principala provocare pentru petroyuan va fi să pună suficient renminbi la dispoziția țărilor mari importatoare de petrol, cum ar fi India.

Întrucât nu înregistrează excedente de cont curent cu China, aceste țări nu câștigă suficiente renminbi pentru a-și plăti importurile de petrol. Acestea trebuie să primească renminbi prin alte canale.

 

Proiectul mBridge, condus de BRI, ar putea fi o soluție.

mBridge este un sistem modern de plăți care utilizează monedele digitale ale băncilor centrale pentru a înlocui sistemul învechit de decontare prin conturi corespondente. Acesta permite decontarea imediată între băncile centrale partenere din China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite, Thailanda și acum Arabia Saudită. Tranzacțiile efectuate pe această platformă evită examinarea de către persoane din exterior, cum ar fi Swift și SUA.

 

A treia funcție a banilor este stocarea valorii.

Țările exportatoare de petrol vor câștiga cantități masive de renminbi. Trebuie conceput un mecanism de reciclare a acestor surplusuri către țările care au nevoie.

 

În sistemul bazat pe dolar, acest lucru era gestionat eficient de băncile globale.

Orice surplus care se adăuga la rezervele valutare ale țărilor exportatoare de petrol era atras de băncile străine care îl împrumutau țărilor care aveau nevoie de el. Cu excepția crizelor mexicane de la începutul anilor 1980, acest proces a funcționat fără probleme, în principal prin intermediul pieței eurodolar.

 

În cazul petroyuanului, acest proces va fi mult mai dificil, deoarece surplusul de renminbi trebuie fie cheltuit în comerțul cu China, fie adăugat la rezervele valutare - considerat acum acceptabil de Fondul Monetar Internațional, deoarece renminbiul face parte din coșul drepturilor speciale de tragere.  Intermediarii financiari ai Brics se vor confrunta cu sarcina de a recicla excedentele către țările care au nevoie.  Acest lucru va fi dificil, deoarece China controlează strict piața offshore a renminbi.

 

Rolul sporit al renminbi-ului va aduce mari beneficii.

China a creat infrastructura (sistemul de plăți interbancare transfrontaliere și bursa de petrol și gaze naturale din Shanghai), însă aceasta nu este bine dezvoltată.

China a propus anterior să coreleze vânzările de petrol în petroyuan cu contractele futures pe aur în renminbi, dar acest plan a fost abandonat deoarece China ar fi fost singurul furnizor de aur pe o piață subțire.

 

Principalii beneficiari ai rolului sporit al renminbi-ului vor fi băncile chineze, care vor obține profituri extrem de necesare din procesul de reciclare.

Intermediarii financiari occidentali li se pot alătura prin arbitrajul între piața petrolului denominată în dolari și piața petrolului denominată în renminbi.

 

Cu toate acestea, introducerea unui petroyuan nu va face decât să accentueze fragmentarea sistemului financiar mondial.

 

Traducere: 

https://www.omfif.org/2024/09/brics-considering-petroyuan-in-next-de-dollarisation-attempt/

 

 

[Tomaso]

Pornind de la concluziile articolului,  observăm că procesul de coagulare a unei alternative faţă de petrodolar şi faţă de sistemul SWIFT  va împărţi lumea în două blocuri economice.

În clipa de faţă,  dominaţia dolarului ca monedă de trade este greu de ocolit.   Asta pentru că nu există alternativă reală.     China vrea să îşi controleze moneda proprie fără a da socoteală cuiva,  însă pentru un sistem economic alternativ este nevoie de o monedă comună care să contrapună dolarului o alternativă.

 

Petrolul (de fapt,  energia)  reprezintă cel mai tranzacţionat produs şi de aceea este nevoie ca o monedă,  sau un sistem de plată acceptat într-un grup geopolitic şi economic,  să se refere la o bază concretă.

Energia,  petrolul,  gazele,  sunt echivalentul aurului.   Cine le deţine poate susţine orice monedă,  dacă vrea.

Să vedem cine sunt aceştia şi care sunt rezervele pe care se bazează:

 

Arabia Saudită, (15% din producția mondială)

Venezuela(13% din producția mondială)

Rusia (10% din producția mondială),  ţară care deja tranzacționează în yuani sau rupii,

Iran    (5% din producția mondială)

-----------------------------------------------

43%  din producţia mondială.

 

Dar toate aceste state au sateliţi.   Arabia Saudită este un lider şi orice mişcare va face,  sateliţii vor migra odată cu ei. 

La fel în cazul Rusiei.   

 

Per total există şansa să treacă de 50% din producţia mondială.    Petroyuan-ul ar avea o bază extrem de puternică pentru a fi tranzacţionat. 

Dacă facem socotelile petrodolarul ar mai avea ca bază sigură doar Europa,  SUA şi Canada.   Ţinând cont de dimensiunile ţărilor care ar adopata o altă formă de plată în afara petrodolarului,  este uşor de raţionat că dolarul ar fi lovit crunt.     Iar odată pornit acest tăvălug,  nu ştiu cum ar mai putea fi oprit.