SUA - Culoarele puterii

[Tomaso]

Întrucât SUA este singura putere globală,  având capacitatea de a-şi proiecta puterea (militară, culturală, economică   etc) în toată lumea,  contează ce se întâmplă acolo.

 

 

[Tomaso]

Semnele disoluţiei mandatului actulului preşedinte devine o problemă de dezbatere nu doar în societatea americană,  ci şi una internă,  în cadrul Partidului Democrat.
Acolo nu există o largă unanimitate,  democraţii fiind divizaţi după ideologie şi afilierea la nişte familii politice.  

Financial Times a găsit un titlu inspirat pentru analiza agitaţiei care a cuprins tabăra democrată după dezastrul de la ultimul debate  Biden - Trump.

"Clash of clans."

Este un articol citat în toată presa lumii, dar,  pacatul presei actuale,  jurnaliştii se cred mai inteligenţi decât cititorii lor şi în loc să reproducă,  să ofere informaţia brută, lăsând cititorului libertatea accesul la informaţie nedigerată şi reconstruită,  încearcă să facă un rezumat.   Să condenseze aceste sinusoide într-un hap citibil în câteva zeci de secunde.   Nu merge.   Cred că este necesar a nu rezuma un articol bine scris de către nişte jurnalişti care chiar se pricep la rezumate.
Postez link la varianta originală pentru cunoscătorii limbii engleze.

https://www.ft.com/c...3f-ad687fd475d3




Clash of clans: can the Democrats stay united if Joe Biden is toppled?
The president brought together a party riven on class, age and racial issues. What happens if he goes?

Traducerea articolului pentru cine este interesat de arabescurile intrigilor de pe culoarele puterii din Partidul Democrat.

Ciocnirea clanurilor: pot democrații să rămână uniți dacă Joe Biden este înlăturat?
Președintele a unit un partid sfâșiat de probleme de clasă, vârstă și rasiale. Ce se întâmplă dacă pleacă?

Strângerea de fonduri organizată luna trecută la Los Angeles pentru Joe Biden a fost un succes răsunător, obținând donații în valoare de peste 30 de milioane de dolari pentru campania de realegere a președintelui și sprijin puternic din partea unor persoane precum George Clooney și Julia Roberts. Pe măsură ce seara se încheia, mulțimea aplauda, formația cânta muzică de ieșire și era timpul să părăsească scena - doar că Biden părea să înghețe. Fostul său șef, Barack Obama, a venit în ajutor, luându-l de braț pe președintele în vârstă de 81 de ani și conducându-l la plecare.

Mulți democrați speră acum că Obama va fi din nou cel care îl va îndepărta pe Biden, după ce prestația lamentabilă a președintelui la dezbaterea de săptămâna trecută împotriva lui Donald Trump i-a convins că campania sa pentru realegerea din noiembrie este condamnată. Problema, avertizează cei care îl cunosc pe președinte și echipa sa, este că o intervenție a lui Obama ar putea avea efectul opus.   Printre Bideni, există încă amărăciune față de Obama pentru că a susținut-o pe Hillary Clinton - împotriva propriului său vicepreședinte - ca succesor al său în 2015.  "Dacă Obama încearcă să se implice, va fi contraproductiv", a declarat un important donator al Partidului Democrat.

Un lobbyist democrat a fost de acord: "Cred că lucrul pe care mulți oameni nu îl înțeleg este că Barack Obama și familia Clinton și Biden nu au o relație foarte bună".
Relațiile dintre cele trei clanuri principale ale Partidului Democrat nu au fost niciodată simple. Obama a atras mânia familiei Clinton atunci când, în calitate de senator la primul mandat, a avut îndrăzneala să o provoace pe Hillary Clinton pentru nominalizarea partidului în 2008. Biden și Obama au portretizat un parteneriat fericit în timpul celor opt ani petrecuți la Casa Albă. Cu toate acestea, diverse relatări indică faptul că vicepreședintele de atunci - un fiu din Scranton, Pennsylvania - a nutrit resentimente față de ceea ce el considera a fi aripa Ivy League a partidului.

   Legăturile lui Biden cu familia Clinton nu au fost niciodată deosebit de puternice, potrivit unui alt agent care nu a avut prea mare încredere în eforturile de a-i implica pe Bill și Hillary în campanie pentru a-l marginaliza pe președinte. Aceste răni și rivalități vechi - pentru un loc în istorie și o influență continuă asupra aparatului - formează acum un strat de neîncredere peste un partid deja fracturat, care se confruntă cu o criză istorică. În urmă cu patru ani, Biden a fost cel care a reușit să unească o coaliție largă - progresiști, alegători cu gulere albastre, tineri și bătrâni, negri, cei care aderă la politica de gen (gender identity) și cei care nu aderă, uniţi doar pentru a-l învinge pe Trump.  Înlăturarea sa amenință să o destrămeze.

"Nu există unitate între democrați pentru că, practic, piesele coaliției democrate nu împărtășesc aceleași valori", a declarat Hank Sheinkopf, un strateg vechi al partidului, citând decalajul tot mai mare dintre baza sa tradițională de gulere albastre și elitele sale urbane educate.  Despre familiile de frunte ale partidului, el a spus:
"Toate reprezintă facțiuni diferite. Toate cred că au răspunsul".

În schimb, partidul republican a părut din ce în ce mai uniform sub dominația lui Trump.
Unitatea sa a fost obținută, în parte, prin persecutarea disidenților, inclusiv a celor care l-au învinuit pe fostul președinte pentru incitarea insurecției din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA.

Un democrat veteran a avertizat cu privire la "un uriaș spectacol de rahat" dacă Biden ar fi răsturnat.  Această persoană și-a imaginat haosul în timp ce oameni precum Bernie Sanders, senatorul socialist din Vermont, Chuck Schumer, liderul majorității din Senat, Alexandria Ocasio-Cortez, tânăra stea a "escadrei" progresiste, Nancy Pelosi, fostul președinte al Camerei Reprezentanților, în vârstă de 84 de ani, și alți potentați se vor confrunta cu privire la un înlocuitor.

  Unele dintre diviziunile democraților au fost expuse în recenta cursă primară pentru Congres în districtul 16 din New York.   Aceasta a opus un membru de culoare al "Squad"-ului progresist, congresmanul Jamaal Bowman, unei figuri albe a establishmentului, George Latimer, care avea susținerea lui Hillary Clinton.  A urmat o competiție intrapartinică în care s-au adus acuzații de rasism și antisemitism, inflamate de dezacorduri generaționale cu privire la războiul Israelului din Gaza. Într-un semn al potențialelor fisuri din partid, Jim Clyburn, congresmanul din Carolina de Sud care a contribuit la consolidarea sprijinului negrilor pentru Biden în urmă cu patru ani, a avertizat săptămâna aceasta că nu ar trebui să o refuze pe vicepreședinta Kamala Harris, care este, de asemenea, de culoare, în cazul în care Biden se retrage. Acest lucru contravine dorințelor multor mari donatori care sunt convinși că Harris nu este cel mai bun candidat pentru a-l înfrunta pe Trump.

   Alți democrați resping previziunile privind haosul și luptele interne ca fiind un argument egoist pentru menținerea lui Biden în funcție. Aceștia susțin că o competiție animată, care ar urma să fie soluționată la convenția din august de la Chicago, ar putea fi exact exercițiul de democrație fără scenariu care să inspire alegătorii descurajați atât de Trump, cât și de Biden.  Până acum, greii partidului au reușit să țină sub tăcere dezacordurile lor. Dar unele indicii au apărut în mass-media. Acestea au venit prin intermediul foștilor consilieri ai  lui Clinton și Obama deveniți experți, James Carville și David Axelrod, ale căror apeluri ca președintele să se retragă au înțepat tabăra lui Biden.

După dezbatere, Ben Rhodes, fostul consilier al lui Obama, a criticat încercarea campaniei lui Biden de a repara daunele. "Să le spui oamenilor că nu au văzut ceea ce au văzut ei nu este un mod de a răspunde la această situație", s-a enervat el. În replică, Axios a citat un consilier de lungă durată al lui Biden care spunea că "democraților de la Davos le place să parieze împotriva noastră" și că, în timp util, se vor întoarce "cerșind invitații pentru petrecerea de Crăciun și apoi pentru un însoțitor".

Sheinkopf a declarat: "Biden a fost o figură unificatoare în ciuda disensiunilor.
Întrebarea devine acum: cine din generația următoare îl poate înlocui?"