PSD

[marin]

Acum 4 ore, Tomaso a spus:

2.  Prea mulţi bugetari.

 

România are un necesar de cel mult 0,7 - 0,8 milioane de angajaţi plătiţi din bani publici.    Acesta este raportul corect la nivel european.    Să zicem că ar fi 0,9 milioane.

Rezultă că cel puţin 0,6 milioane sunt  salariaţi inutili,  în plus faţă de ceea ce ar trebui să existe.      Reducem la 0,5 milioane ca să fim generoşi cu statul.  

 

 

 

Statul a scăpat de 5 milioane de muncitori în câțiva ani - privatizare și dați afară de patroni milioane de muncitori.

 

De peste 25 de ani nu mai sunt ăștia 5 milioane la stat.

 

Acum e cam greu să fie dați afară și 11.000 că nu a reușit Bolojan nici pe ăștia să îi dea afară.

 

Nu știu cum crede cineva că pot fi dați afară 500.000 de bugetari că eu nu văd cum.

 

Dacă ar fi după mine pe ăștia i-aș da pe toți afară și aș vinde și clădirile unde sunt ei - doctori și profesori.

 

Nu m-ar interesa nici educația nici sănătatea.

Editat Octombrie 21 de marin

[Tomaso]

Acum 4 ore, marin a spus:

Dacă ar fi cum crezi ar avea PSD minim 6 milioane de voturi că pun 1.3 milioane bugetari și 4.7 milioane pensionari.

Nu au decât vreo 2 milioane de voturi

 

 

Nu că cred,  chiar aşa este.  

 

Dar socoteala ta este una reducţionistă,  aritemtică.

Tot încerc să îţi argumentez că nu aşa se estimează intenţia de vot.      Nici cei 1,3 milioane de bugetari şi nici cei 4,7 milioane de pensionari nu votează după criteriile astea. 

Să nu uităm că bugetarii sunt în marea lor majoritate generaţiile crescute cu "Jos PSD!".      Oameni care aveau la revoluţie vârste mici,  sub 20 de ani.     Chiar dacă sunt ei bugetari,   nu înghit PSD din multe motive.     La fel şi pensionarii. 

[Tomaso]

Acum 51 minute, marin a spus:

Nu știu cum crede cineva că pot fi dați afară 500.000 de bugetari că eu nu văd cum.

Nu m-ar interesa nici educația nici sănătatea.

 

România a ajuns pe primul loc în UE la ponderea salariilor publice în veniturile statului, 33,8% în 2021, deși ca pondere în PIB era aproape de media UE (11,1% față de 10,5%). Explicația este că România colectează puține venituri la buget raportat la PIB. Costul salarial a crescut mult mai ales după 2015, iar în 2024 România s-a aflat din nou pe prima poziție după majorările ample de salarii, decise în principal din rațiuni electorale.

 

Așadar, discuția este mai puțin despre „prea mulți” și mai mult despre „prea scump față de veniturile statului”.

 

Deficitul a fost de 8,67% din PIB în 2024 și 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026 este de 6,2%. Cauza principală e un deficit structural: cheltuieli în creștere și venituri mici.

Cheltuielile salariale sunt de aproximativ 166 miliarde lei în 2026, adică 8,1% din PIB, pentru cca. 1,28 milioane de posturi ocupate.

Rezultă un cost mediu de circa 130.000 lei pe post pe an (calcul orientativ).

 

O reducere de 10% a posturilor aduce aproximativ 16 miliarde lei, sub 1% din PIB.

O reducere de 20% aduce aproximativ 33 de miliarde, adică 1,6% din PIB.

 

Deficitul din 2026 este de aproximativ 135 de miliarde lei (6,2% din PIB).

 

Prin urmare, personalul singur nu poate închide deficitul.

Planul fiscal existent vizează deja o reducere a cheltuielilor salariale cu 1,5% din PIB până în 2031.

Obiectivul realist este deci ca salariile să scadă de la 8,1% la circa 6,5–6,8% din PIB până în 2031 și să contribuie cu o treime–jumătate din ajustarea totală. 

 

Hai să facem o socoteală estimativă pentru a şti în ce marje ne putem încadra.

 

Atunci când discutăm despre slujbe şi salarii  este vital ca baza oricărei reforme să se sprijine pe nişte principii clare.

Se taie funcții, nu persoane la întâmplare.

Mai întâi se hotărăște ce nu mai trebuie făcut de stat, apoi cine pleacă.

Atrițiune înainte de concedieri. Pensionările și plecările naturale sunt cea mai ieftină și mai puțin conflictuală cale. Presupunând ieșiri de 3–4% pe an, poți reduce 15–20% în cinci ani doar prin înlocuiri parțiale.

 

Protejezi sectoarele cu deficit real de personal.

În sănătate, de exemplu, România a pierdut peste 45.000 de medici în ultimul deceniu. Tăierile se concentrează în administrație, agenții, structuri duplicate și funcții auxiliare.

Mai precis,  nu se poate tăia otova,  la grămadă,  nu poţi elimina posturile personalului medical,  cei care lucrează efectiv în sănătate.   Medici, asistente,  infirmieri  etc   Nu poţi tăia posturile celor care se ocupă de întreţinerea spitalelor dar se pot tăia posturi din zona personalului administrativ.   

 

Etapa 0 (primele 6 luni): fundația

Registru unic de posturi, cu atribuții și costuri reale, pe instituții.

Audit funcțional al fiecărei instituții: ce servicii dau, ce se suprapune, ce se poate digitaliza.

Desființarea posturilor vacante (zero concedieri, economie imediată pe bugetul viitor).

Reguli de înlocuire: 1 angajat nou la 3 plecări în administrația generală, 1 la 2 în agenții.

 

Etapa 1 (2027–2028): aparatul administrativ

Comasarea sau desființarea agențiilor mici cu atribuții similare. O parte din pachetele deja anunțate merg în această direcție: instituțiile cu mai puțin de 50 de posturi ocupate și activități similare altora nu ar mai putea funcționa separat.

Reducerea structurilor de conducere și a posturilor de consilieri (măsuri deja în discuție: reducerea șefimii cu 30% și peste 6.000 de posturi de consilieri ai demnitarilor.

Servicii partajate la nivel local: contabilitate, achiziții, resurse umane și IT comune pentru mai multe primării mici, în loc de câte o echipă în fiecare.

Digitalizare a ghișeelor cu volum mare (taxe, evidența populației, autorizări), cu reducerea personalului doar după ce serviciul digital funcționează efectiv.

Pachete voluntare de plecare (plăți compensatorii pentru cei aproape de pensie), care costă la început, dar sunt mai ieftine și mai rapide decât concedierile forțate

 

Etapa 2 (2029–2031): rețelele mari

Educație: adaptarea rețelei școlare la scăderea demografică (clase și școli mai puține, norme comasate), fără a afecta calitatea în zonele izolate.

Sănătate: consolidarea rețelei de spitale (multe spitale mici, cu costuri fixe mari și puțin personal) și mutarea resurselor către ambulatoriu, nu reducerea medicilor și asistenților.

Companii de stat: aplicarea acelorași normative de cheltuieli de personal ca în sectorul public, cu evaluarea utilității fiecărei activități.

Revizuirea sporurilor și a sistemului de salarizare pentru a evita ca economiile să dispară prin majorări compensatorii.

 

Este clar că discutăm despre reformă serioasă,  nu despre nişte acţiuni pompieristice pe care orice putere politică ulterioară va putea să le anuleze. 

Şi să retrăim abominaţia aceea tembelă cu  "reîntregirea salariilor".    O reformă făcută în interes comun,  din care să beneficieze toată populaţia şi să ajungem la un nivel sustenabil care să nu mai preseze pe împrumutarea la infinit.    

 

Exemple:

 

Praguri minime de personal în funcție de populație, nu procente uniforme. O comună de 1.500 de locuitori nu are nevoie de același număr de funcții ca un oraș, dar are nevoie de câteva funcții obligatorii (stare civilă, asistență socială, cadastru).

Servicii partajate intercomunale: contabilitate, achiziții, resurse umane, IT și urbanism comune pentru grupuri de 5–10 primării. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară există deja în lege, deci nu e nevoie de o reformă teritorială.

Legătura cu finanțarea: peste 2.400 de administrații locale nu se pot autofinanța, deci economia aici ajunge de fapt la bugetul de stat, care le transferă bani. 

Riscul principal: tăierea uniformă lovește funcțiile esențiale. Partajarea serviciilor trebuie să existe efectiv înainte de desființarea posturilor.

 

Rețeaua de spitale

Aici trebuie o precizare importantă: economiile mari nu sunt la salarii. Un fost șef al Consiliului Fiscal arată că România are multe spitale cu multe paturi, dar puțini angajați, cu costuri de întreținere destul de mari, iar cheltuielile cu bunuri și servicii în sănătate sunt de 2,2% din PIB față de 1,2% media europeană.

Implicațiile:

Consolidarea spitalelor mici, cu activitate redusă, în unități mai mari. Economisești întreținere, utilități și achiziții, nu medici.

Mutarea cazurilor ușoare în ambulatoriu și în îngrijire de zi, cu mai puține paturi de spitalizare continuă.

Personalul medical este protejat. Posturile reduse sunt cele administrative și auxiliare.

Din acest bloc, o parte semnificativă a economiei este în afara fondului salarial. 

 

Plecările voluntare (pachete)

Mecanismul poate funcționa astfel:

Cine e eligibil: angajații din funcții declarate excedentare în auditul funcțional, nu oricine cere.

Cât se plătește: 6–12 luni de salariu (ipoteză). La 9 luni, costul se recuperează în aproximativ 9 luni de la plecare, apoi economia e netă.

Interdicție de reangajare în sectorul public 3–5 ani, cu restituirea pachetului în caz contrar.

Dacă pachetul împinge oamenii în pensionare anticipată, costul se mută de la buget la sistemul de pensii, care are deja deficit. Pachetele sunt utile mai ales pentru cei care nu își pot lua pensia imediat.

 

Estimare bugetară

Reperele de plecare: bugetul pe 2026 prevede un PIB de aproximativ 2.045 miliarde lei (circa 400 miliarde euro) și un deficit de 127,75 miliarde lei, adică 6,2% din PIB.

La un curs de circa 5,25 lei/euro (estimare ING pentru finalul anului), deficitul înseamnă aproximativ 24 miliarde euro, iar 1% din PIB înseamnă aproximativ 4 miliarde euro. 

 

Calendarul economiei în urma reducerilor:

 

An           % din PIB                   miliarde euro/an

2027      0,2–0,30,                       0,8–1,2

2028      0,5–0,7                          2,0–2,8

2029      0,8–1,13,                        2,0–4,4

2030      1,0–1,4                           4,0–5,6

2031      1,0–1,74,                         4,0–6,8

 

 

[Infinix]

19 hours ago, Tomaso said:

Pesediştii sunt excitaţi acum,  vin la guvernare practic singuri.    Este guvernul lor.   

Şi acum au accese de generozitate, vor concordie naţională,  să fim cu toţii fraţi,  să ne unim cu ei pentru bine poporului,  chestii din astea ca la orice început. 

 

Oricum,   peneliştii au fost absolut jalnici în guvernarea asta.

Nu cred că vreodată în istoria PNL au fost nişte oameni atât de mizeri ca cei care acum au pus ghioampa pe PNL. 

 

Un exemplu este acest nemernic.   Mostră de gândire.  

 

Odiosul limbric Muraru

Scarbos personaj

Editat Octombrie 21 de Infinix

[Tomaso]

Tu mă ştii de mult timp,  nu este cazul să dovedesc că nu suport pesede.

 

Dar ceea ce face această "generaţie"  de penelişti de sorginte bruxeleză pe mine mă înfioară,  îmi declaşează o scârbă fizică.

Aş vrea să mă pot controala şi să mă opresc doar până la scârba metafizică,  dar nu pot. 

Combinaţia asta de slugărnicie faţă de orice vine de la bruxelezia mi se pare de abjecţie morală supremă.   Şi îmi vine efectiv silă de la stomac doar când mă gândesc la asemenea personaje.    

 

Pesediştii sunt,  totuşi,  cu relele lor stângiste,  mai acceptabili faţă de unii penelişti precum acestă dejecţie politică tip Muraru.  

 

[marin]

Acum 2 ore, Tomaso a spus:

 

 

Nu că cred,  chiar aşa este.  

 

Dar socoteala ta este una reducţionistă,  aritemtică.

Tot încerc să îţi argumentez că nu aşa se estimează intenţia de vot.      Nici cei 1,3 milioane de bugetari şi nici cei 4,7 milioane de pensionari nu votează după criteriile astea. 

Să nu uităm că bugetarii sunt în marea lor majoritate generaţiile crescute cu "Jos PSD!".      Oameni care aveau la revoluţie vârste mici,  sub 20 de ani.     Chiar dacă sunt ei bugetari,   nu înghit PSD din multe motive.     La fel şi pensionarii. 

Eu știu că nu sunt bugetarii 100% cu PSD. Știu foarte mulți care au votat USR că eu stau unde a luat 20% USR și nu sunt IT-iști iar în restul orașului USR a luat 12%.

 

Bugetarii și pensionarii îi poți băga la PSD sau PNL sau USR.

 

Exclus total să voteze AUR.

 

Dacă unde stau eu a luat USR 20% și PSD și PNL sub scorul ăsta e clar ce preferă bugetarii și pensionarii în locul PSD și PNL.

 

Și eu pot vota USR în loc de PSD că PNL e exclus total să votez că ăștia au furat mult acum mulți ani.

 

Eu doar 2 partide am să votez - PSD sau USR.

 

Nu am alte partide să votez.

 

Pot intra în cabina de vot și să mă uit la PSD și USR și să mă gândesc pe care să votez.

 

Îți poți imagina că un pesedist alege USR că nu are alt partid în locul PSD?

Editat Octombrie 21 de marin

[Tomaso]

Nu este deloc exclus să voteze AUR.

 

Uite la mine în judeţ:

 

George Simion a câștigat clar județul, urmat de candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR (Crin Antonescu) și de Victor Ponta.

Nicușor Dan a avut un scor modest în (mult sub media națională).

 

În turul 2 al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, în județul Mehedinți, George Simion a obținut:

64.463 de voturi (56,00 %)

Nicușor Dan a avut 50.656 de voturi (44,00 %).

 

Deci, pe tot județul, Simion a luat cu aproximativ 46.000 de voturi mai mult decât cele 18.524 pe care le avusese în turul 1 din 2024 (cel anulat).

Diferența vine din consolidarea voturilor (turul 2 vs turul 1 fragmentat) și din prezența mai mare.

 

Atenţie la următoarea chestiune.   

 

În prima rundă de alegeri a câştigat PSD.     Marcel Ciolacu.

Acestea sunt rezultatele de la turul de alegeri anulate:

 

 

 

Aşadar,  ce putem să observăm?

 

Că chiar dacă CG a ieşit pe locul 4 şi George Simion pe locul 3,  informaţia importantă este la numărul de voturi.   

 

 

 

 

 

 

Turul 1 anulat – 24 noiembrie 2024 (total ~113.500 voturi valabile):

• Marcel Ciolacu (PSD): 40.466 (35,79 %)
• Nicolae Ciucă (PNL): 21.062 (18,63 %)
• George Simion (AUR): 18.524 (16,38 %)
• Călin Georgescu: 17.418 (15,41 %)
• Elena Lasconi (USR): 8.039 (7,11 %)
• Mircea Geoană: 4.013 (3,55 %)
• Alții: ~4.000

Turul 2 final – 18 mai 2025 (total 115.119 voturi valabile):

• George Simion: 64.463 (56 %)
• Nicușor Dan: 50.656 (44 %)

Cum s-au redistribuit voturile (estimare pe baza cifrelor și tendințelor):

Simion a crescut de la 18.524 (T1 2024) la 64.463 (T2 2025) — un plus de ~46.000 de voturi.

Principalele surse ale acestor voturi:

1. Majoritatea voturilor lui Călin Georgescu (~17.400) s-au consolidat pe Simion (transfer foarte ridicat, tipic pentru electoratul suveranist/anti-sistem).
2. O parte din electoratul PSD/PNL tradițional (Ciolacu + Ciucă ≈ 61.500 în 2024). În T1 2025, „blocul tradițional” s-a fragmentat între Antonescu (~34.300) și Ponta (~19.200). Din diferența rămasă și din transferurile din T2, Simion a preluat o porțiune semnificativă (estimativ 10.000–18.000 de voturi de la foști alegători PSD/PNL, în special din mediul rural și de la cei dezamăgiți de partidele clasice).
3. Prezență mai mare + votanți noi / remobilizați (restul diferenței).

Pe scurt: Simion nu a luat doar voturile lui Georgescu; a absorbit și o parte importantă din electoratul care în 2024 a votat PSD (Ciolacu) sau PNL, pe fondul consolidării din turul 2 și al sentimentului anti-sistem după anularea alegerilor din 2024. În județul Mehedinți, această redistribuire a fost destul de puternică, Simion câștigând clar județul în T2 2025.

 

 

[Tomaso]

Din cei 40.466 de votanți ai lui Marcel Ciolacu (T1 anulat, 24 noiembrie 2024), estimarea rezonabilă este că între 8.000 și 12.000 au votat cu George Simion în turul 2 final (18 mai 2025).

Cum s-a ajuns la această estimare

Nu există date oficiale de tracking individual (ar fi imposibil), dar se poate face o estimare solidă pe baza:

• analizelor de transferuri (Mircea Comșa – inferență ecologică),
• exit-poll-urilor CURS/Avangarde din 2025,
• comportamentului național al electoratului PSD și a profilului județului Mehedinți (predominant rural, tradițional, unde Simion a obținut 56%).

Distribuție estimată a voturilor din T1 2024 (anulat) către T2 2025:

 

• În T1 2025 (redo), electoratul PSD s-a împărțit între Antonescu (~39%) și Ponta (~41%), iar doar ~10–12% au mers direct la Simion.
• În T2, o parte importantă din electoratul lui Ponta (care era în mare parte foști votanți PSD/Ciolacu) a migrat spre Simion (național ~40–50% conform analizelor Comșa).
• Mehedinți a avut un transfer relativ mai ridicat spre Simion decât media națională, datorită caracterului rural și a performanței locale puternice a lui Simion (56%).

Concluzie :
Simion a preluat o porțiune semnificativă (dar nu majoritară) din electoratul lui Ciolacu — undeva în jur de un sfert din cei 40.466 — restul mergând mai ales către Nicușor Dan sau abținându-se. Cea mai mare consolidare a venit însă de la votanții lui Georgescu și de la baza proprie.

[marin]

Uite în sectorul meu la turul 1 pe Nicușor Dan cu 42% și Simion cu 23%. Restul în jos nici nu mai contează.

 

 

Editat Octombrie 21 de marin

[Tomaso]

Şi - ATENŢIE MARE -  în  judeţ "roşu".   

 

De aceea afirm că ultimele alegeri reprezintă un punct de cotitură în modul de vot. 

Se vede clar şi limpede că cetăţenii aleg din ce în ce mai decişi cu cei pe care îi consideră a fi în afara sistemului.    

 

Iar asta a fost în perioada de băltire de pe vremea lui Ciolacu şi Iohanis. 

Acum,  după evoluţia incredibilă a lui ND  (în sensul de neaşteptat de proastă)  polarizarea este şi mai mare.

Apele s-au aşezat şi  sperietorile cu creşterea Euro,  cu "ne dau afară din UE dacă va câştiga CG"   ori cu "ne închid graniţele spre UE şi nu ne mai lasă la muncă dacă vine CG"  nu mai funcţionează.  

Acum 5 minute, marin a spus:

Uite în sectorul meu la turul 1 pe Nicușor Dan cu 42% și Simion cu 23%. 

 

Păi da,  pentru că discutăm de Bucureşti,   oraş bastion al progresismului neomarxist.

Apropo,  cât a fost în T2?

la tine în sector?

 

[marin]

Acum 12 minute, Tomaso a spus:

Apropo,  cât a fost în T2?

la tine în sector?

 

 

Cam 75% Nicușor Dan că îmi dă pe școli unde s-a votat, nu dă pe tot sectorul. Deci cum dai pe școli unde s-a votat cam 75% Nicușor Dan cele mai multe secții de votare.

 

Eu am spus că a fost - MOBILIZARE GENERALĂ - să se voteze Nicușor Dan.

 

Chiar și 78% au unele secții de votare.

 

https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale18052025/pv/results?region=romania&pv-scope=precinct&pv-relative-max=max&pv-county=46&pv-precinct=38019&pv-candidate-chart-type=bar

 

 

Editat Octombrie 21 de marin

[marin]

Deci dacă va fi referendum de demitere tot la fel va fi - MOBILIZARE GENERALĂ - pentru Nicușor Dan.

 

ATENȚIE - ăia 75% cam peste tot în sectorul meu sunt bugetari și pensionari.

 

Nu sunt IT-iști useriști din Pipera unde vezi 75% pentru Nicușor Dan.

Editat Octombrie 21 de marin

[Tomaso]

Au votat atunci.

Acum majoritatea celor care l-au votat îi sunt ostili. 

Are rost să mai spun şi de ce?

Apropo,  ştii care este pragul pentru a trece un referendum.

[marin]

Nu sunt ostili dacă e să aleagă între el și Simion.

 

Normal că între Nicușor Dan și Grindeanu ca exemplu ia Grindeanu 75%.

 

Sau Bolojan sau și Fritz de la USR ar lua ei 75% și Nicușor Dan 25%.

 

Dacă e tot el cu Simion tot 75% ia Nicușor Dan.

 

De Georgescu și Nicușor Dan ar lua Nicușor Dan minim 95%, poate chiar și 100% la foarte multe secții din sector.

 

Georgescu NU intră în calcule cu mai mult de 5% în sectorul meu dacă ia și atât dar nu cred.

 

Poate 3% să ia Georgescu cu ORICINE ar fi în turul 2. Nu poate lua mai mult.

Editat Octombrie 21 de marin

[marin]

Mai e ceva de alegeri - EXCLUS ABSOLUT TOTAL - ca Georgescu să fie președinte când în București nu poate lua nici 3%.

 

Sunt mai multe variante să fie scos din peisaj:

 

- minim o condamnare până în 2030 că văd că are un nou dosar penal făcut că a căutat niște microfoane la el în casă și dosarul ăsta chiar că e ca să își BATĂ JOC de el

 

- anulată candidatura lui dacă nu are vreo condamnare

 

- anulate alegerile dacă e lăsat să candideze și ajunge în turul 2.

 

Georgescu nu poate fi președinte când nu îl vrea ABSOLUT NIMENI din București.

 

Eu estimez că până în 2030 Georgescu va avea vreo 5 - 7 dosare și procese și minim 2 - 3 condamnări.

 

 

Editat Octombrie 21 de marin

[Misoginul]

De săptămâna viitoare nu va mai auzi nimeni de acest dosar. 

Maculatură.

[Infinix]

Cazul Georgescu e cel mai bun exemplu ca in anul de gratie 2026 inca se mai face politie politica in Romania.  Acuzatiile la adresa lui Georgescu sunt penibile si puerile.

Faptul ca Romania e condusa de tampiti cu mare exces de zel ce fac dosare la comanda celor indezirabili  nu ma mira, ce ma mira este ca institutiile juridice ale UE inchid ochii la asa ceva.

 

[Tomaso]

O adunătură de cretini sunt cei aflaţi la putere.

Cretinopaţi,  dejecţii,  nişte tâlhari.      

[Tomaso]

Uite aşa ajung oamenii să se urască de moarte.   Şi să îşi dea în cap. 

 

[Legolas]

16 minutes ago, Tomaso said:

Uite aşa ajung oamenii să se urască de moarte.   Şi să îşi dea în cap. 

 

Prostii...
Daca mie nu-mi place Georgescu, daca il consider un gargaragiu demagog, un limbrici traind in gaoaza lui Putin, asta nu inseamna ca o sa le dau in cap sustinatorilor lui.
Oameni pe care ii iubesc sau stimez se numara printre ei: nasii mei de cununie, care mi-au botezat baiatul, la care tin la fel ca la parintii mei, amanta mea de peste 20 de ani, unul din nepoti, prietenul meu cel mai bun, ne stim din scoala generala (57 de ani!), sunt georgisti. Cum as putea ii urasc?

[Tomaso]

Romania, încet, încet devine un fel de regim de ayatollahi. Romania nu are încă un lider suprem religios, dar are un sistem suprem bine înfipt în toate structurile statului, la toate nivelele, cu proprii gardieni ai adevărului.

[marin]

Gândirea pesedistului NU e cu biserica sau religia. 

 

Niciodată nu poate ajunge să conducă cineva din Biserică.

 

Biserica pentru PSD e la nivel de - și alții - că niciodată un om din Biserică nu poate controla o instituție importantă care să fie folosită de PSD.

 

Pesedistul când făcea FOAMEA CRUNTĂ acum mulți ani mergea în biserici și lua banii lăsați de oameni pe icoanele alea.

 

Îți dai seama ce religios era pesedistul dacă FURA banii ăia că nu avea bani de mâncare.

 

Nu știu dacă la voi în biserici lăsau oamenii bani așa dar în București acum mulți ani în centru lăsau oameni bani așa și se ducea pesedistul și îi lua că știa că găsește bani puși în biserici de credincioși.

 

Deci Biserica chiar NU poate fi ceva important pentru PSD nici măcar pentru voturi.

Editat Octombrie 22 de marin

[marin]

Mai e ceva - Georgescu se folosește degeaba de religie că NU poate atrage pe cei pe care nu îi interesează biserica.

 

Nu doar useriștii sunt fără credință, și pesediștii sunt la fel.

[Tomaso]

Vom vedea ce va fi. 

[Tomaso]

 

De pe SP     faină!

Marine, în stilul ăsta PSD îi va ajunge pe useriști la procente