Alegeri pentru presedinte - 2025

[Tomaso]

 

Alegerile încep prost,  cu scoaterea din cursă a unui candidat.

Motivarea subliniată nu este legală.   E o prostie.

 

Un candidat nu poate fi oprit din cursă pentru convingerile sale.

Apartenenţa la UE sau NATO nu înseamnă ceva obligatoriu.    Cetăţenii români pot decide ieşirea şi din UE şi din NATO,  dacă aşa doresc şi votează.

Orice candidat are dreptul să propună ieşirea din UE sau NATO fără să calce nicio lege şi în deplină legalitate dpdv constituţional.

 

Orice candidat poate propune orice.  

Schimbare formei de guvernământ,  revizuirea Constituţiei,  numele ţării,  orice.

Este legal.

 

A împiedica candidatura unui cetăţean pe motive absurde,  precum că ar pune în pericol apartenenţa la UE sau NATO este un abuz şi o ilegalitate.

 

[cristi1980]

trebuia lasata Sosoaca si invalidat Simion,asa ar fi fost corect.

[Tomaso]

Cam aşa arată alegerile actuale din persepctiva sistemului

 

[Tomaso]

 

„Cred că CNA ar fi trebuit să-și facă treaba mai demult, pentru că ce s-a întâmplat pe cel puțin două televiziuni din România încă de anul trecut, acolo a fost locul în care s-a exprimat cum a vrut și cât a vrut candidatul izolaționist Călin Georgescu."

 

Această femeie candidează la preşedinţie.

Vrea să ne fie preşedinte.

 

Şi declară că vrea cenzură.

Este extrem de grav.   O declaraţi anti-constituţională pe faţă.

 

Incită la nerespectarea legilor şi la insituirea unui regim de cenzură.

Un candidat poate fi aşa cum pofteşte şi NIMENI nu are dreptul să îi spună cum să fie.  

A fi izolaţionist nu înseamnă ceva rău,  este doar o altă ofertă politică pe care doar electoratul o poate judeca şi asta numai prin vot,  la alegeri. 

 

Lasconi a spus multe prostii,  dar asta le întrece pe toate prin gravitate.

Afirmă că încurajează dictatura şi cenzura.    Că ar vrea să transforme România într-o gubernie unde presa este controlată de stat şi opoziţia nu are dreptul să existe şi să se exprime.

 

De asta trebuie votat contra slugilor progresiste.   

Dacă permitem unor asemenea specimene să ajungă la putere,   ne întoarcem la ceauşism.

Ceea ce mi se pare a fi cel mai odios este faptul că creatura a fost jurnalist.    Cum să militezi pentru cenzură atât timp cât ai fost jurnalist?

Ce o fi în mintea ei??

 

 

 

[Tomaso]

De pe Discord

[Tomaso]

[Tomaso]

CCR este într-o involuţie evidentă.

De la deciziile stupide şi ilegale,  până la felul în care aparatul administrativ de la CCR se achită de atribuţiuni.

 

Nu se compară cu ceea ce era pe timpul lui Zegrean. 

Pe bune,  este o cădere greu de imaginat.  Atunci erau menţinute nişte standarde înalte,  de la comunicare până la civilitate.

Acum ...  vai de viaţă şi de om. 

 

Exemplu de acum:

 

 

Cică au anonimizat datele personale.    CNP-ul este vizibil.  Dar au şters numărul dosarului      adică ceea ce ar trebui să fie public.  

Buey!!!!!!!

 

Râsu' plânsu'   e de pe site-ul lor.

Dosar-1037F-anonimizat.pdf

 

17.03.2025  ora 18:09

 

Pun şi print screen,  să se vadă adresa,  să nu zică pizmaşu' că fabulez

 

 

 

De la ora 11:45AM e pe net.   Şi nimeni de la CCR nu a aflat.

 

Edited March 17 by Tomaso

[iulian_76]

antic este CNP-ul tau? de ce nu mai scrii la Poiana lui Iocan

[Tomaso]

Eu nu depun contestaţii,  am altele mai bune de făcut.

Nu mai scriu pe SP  pentru că nu mi se publică mesajele.    Foarte rar,  cine ştie cum şi cine,  aprobă ceea ce scriu. 

Aşa că,  plm!

[iulian_76]

am luat 1pct ieri de la Naoto, asa din senin, postam in topicul Lasconi vs Nicusor Dan. Este cenzura.

Edited March 17 by iulian_76

[Tomaso]

iulian_76  

 

Ai acelaşi userame şi pe SP?

[iulian_76]

iulian_1976 asta sunt acolo :)))

Edited March 17 by iulian_76

[Tomaso]

Acum 6 minute, iulian_76 a spus:

am luat 1pct ieri de la Naoto, asa din senin, postam in topicul Lasconi vs Nicusor Dan. Este cenzura.

 

Care este motivaţia sancţiunii,  poţi pune un print screen pe topicul cu comentarea moderării de pe SP?

[Tomaso]

Comisia de la Veneţia a publicat concluziile despre alegerile anulate şi scoaterea din competiţie a unui candidat în mod ilegal:

 

Venice Commission: "The decisions of the BEC and Constitutional Court raise SERIOUS CONCERNS regarding respect for DEMOCRATIC PRINCIPLES and the right to FREE ELECTIONS in Romania" The Venice Commission adopted the urgent report titled “On the Annulment of Election Results by Constitutional Courts” (CDL-AD(2025)003), which includes a specific analysis of the situation in Romania. 

 

The report confirms the preliminary conclusions from January 27, 2025, and adds observations about recent events, including the rejection of Călin Georgescu’s candidacy by the Central Electoral Bureau (BEC) on March 9, 2025, and the decision of the Constitutional Court of Romania (CCR) on March 11, 2025. The Commission reiterated that the annulment of elections (in the case of the 2024 vote) cannot be justified solely based on classified information provided by intelligence services, without concrete and transparent evidence presented to the public. 

 

This stance was already expressed in the January report but was reaffirmed as applicable to the current context. Regarding the rejection of Călin Georgescu’s candidacy for the May 2025 elections, the Commission emphasized that the exclusion of a candidate from the electoral process must be based on a final criminal conviction or clear violations of electoral law, demonstrated transparently. In the absence of such a conviction (as of the session date), the decisions of the BEC and CCR raise “serious concerns regarding respect for democratic principles and the right to free elections,” in line with Council of Europe standards. The Commission noted that, although Georgescu faces serious allegations (including incitement to actions against the constitutional order and ties to extremist groups), the judicial process is ongoing, and his preemptive exclusion without a final court ruling “may be perceived as an unjustified interference in the electoral process.” 

 

Recommendations: The Commission urges Romanian authorities to ensure a transparent and fair electoral process for the elections scheduled for May 4 and 18, 2025, including by reviewing candidate validation procedures to avoid arbitrary decisions. It also recommends that any restrictions on the right to run for office be proportionate and well-grounded in law. The report and statement were posted on the Commission’s website in the “Plenary Sessions” and “Adopted Opinions” sections this morning, March 16, 2025. The official outcome is now available and confirms that the Venice Commission criticizes both the annulment of the 2024 elections and the handling of Călin Georgescu’s candidacy rejection for the upcoming vote. However, the Commission’s position is advisory, lacking direct legal authority, and the implementation of its recommendations depends on Romanian authorities and the response of European institutions.

************************************************

 

Comisia de la Veneția:  "Deciziile BEC și ale Curții Constituționale generează ÎNGRIJORĂRI GRAVE privind respectarea PRINCIPIILOR DEMOCRATICE și a dreptului la ALEGERI LIBERE în România"

 

 Comisia de la Veneția a adoptat raportul urgent intitulat "Cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către Curțile Constituționale" (CDL-AD(2025)003), care include o analiză specifică a situației din România.

Raportul confirmă concluziile preliminare din 27 ianuarie 2025 și adaugă observații privind evenimentele recente, inclusiv respingerea candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central (BEC) la 9 martie 2025 și decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 11 martie 2025.

 

Comisia a reiterat că anularea alegerilor (în cazul scrutinului din 2024) nu poate fi justificată doar pe baza informațiilor clasificate furnizate de serviciile de informații, fără dovezi concrete și transparente prezentate publicului. Această poziție a fost deja exprimată în raportul din ianuarie, dar a fost reafirmată ca fiind aplicabilă contextului actual.

 

În ceea ce privește respingerea candidaturii lui Călin Georgescu pentru alegerile din mai 2025, Comisia a subliniat că excluderea unui candidat din procesul electoral trebuie să se bazeze pe o condamnare penală definitivă sau pe încălcări clare ale legislației electorale, demonstrate în mod transparent. În absența unei astfel de condamnări (la data sesiunii), deciziile BEC și CCR ridică "preocupări serioase privind respectarea principiilor democratice și a dreptului la alegeri libere", în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

 

Comisia a remarcat că, deși Georgescu se confruntă cu acuzații grave (inclusiv incitarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale și legături cu grupuri extremiste), procesul judiciar este în curs, iar excluderea sa preventivă fără o hotărâre judecătorească definitivă "poate fi percepută ca o ingerință nejustificată în procesul electoral".

 

Recomandări:
Comisia îndeamnă autoritățile române să asigure un proces electoral transparent și corect pentru alegerile programate pentru 4 și 18 mai 2025, inclusiv prin revizuirea procedurilor de validare a candidaților pentru a evita deciziile arbitrare. De asemenea, Comisia recomandă ca orice restricții privind dreptul de a candida să fie proporționale și bine fundamentate în lege.

 

 Raportul și declarația au fost publicate pe site-ul internet al Comisiei în această dimineață, 16 martie 2025, în secțiunile "Sesiuni plenare" și "Avize adoptate".

 

 Rezultatul oficial este acum disponibil și confirmă faptul că Comisia de la Veneția critică atât anularea alegerilor din 2024, cât și gestionarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu pentru viitorul scrutin.

 Cu toate acestea, poziția Comisiei este consultativă, lipsită de autoritate juridică directă, iar punerea în aplicare a recomandărilor sale depinde de autoritățile române și de răspunsul instituțiilor europene.

[Tomaso]

 

 

Iata concluziile raportului Comisiei de la Venetia privind anularea alegerilor prezidentiale din Romania (raportul este atasat integral la finalul articolului):

 

“64. Comisia de la Venetia a fost solicitata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sa pregateasca un raport urgent cu privire la urmatoarea intrebare:

Sub ce conditii si conform caror standarde juridice poate o curte constitutionala sa invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din Romania?

 

65. Intrebarea se refera la Decizia nr. 32 a Curtii Constitutionale a Romaniei din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidentiale desfasurat pe 24 noiembrie 2024.

 

66. Nu este de competenta Comisiei de la Venetia sa analizeze faptele cazului sau sa examineze decizia Curtii Constitutionale a Romaniei. Intrebarea adresata Comisiei de la Venetia de catre Adunarea Parlamentara este de natura generala si se refera la o analiza a dreptului constitutional comparat general si a standardelor europene si internationale.

 

67. Ca punct de plecare, Comisia de la Venetia subliniaza ca alegerile sunt menite sa produca un rezultat electoral care sa „asigure exprimarea libera a opiniei poporului”, conform Articolului 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Avand in vedere consecintele grave ale anularii ex-post a unei alegeri, discretia judecatorului care analizeaza chestiunile electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditii stabilite in lege. In acest sens, se atrage atentia asupra unei recomandari generale anterioare a Comisiei de la Venetia – care ramane valabila – de a imbunatati legislatia privind anularea rezultatelor alegerilor.

 

68. Ca regula, alegatorii trebuie sa aiba incredere ca votul lor este definitiv. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa doar in circumstante foarte exceptionale (principiul ultima ratio). Pe de alta parte, Codul de bune practici in materie electorala cere un sistem eficient de apel si afirma, in special, ca „organismul de apel trebuie sa aiba autoritatea de a anula alegerile acolo unde neregulile ar fi putut afecta rezultatul.”

69. Standardele internationale nu impun si nici nu interzic in principiu deciziile din oficiu ale curtilor constitutionale. Avand in vedere ca instantele, inclusiv curtile constitutionale, sunt caracterizate prin faptul ca sunt reactive, nu stabilesc agenda, Comisia de la Venetia considera ca puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca exista – ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar, pentru a pastra increderea alegatorilor in legitimitatea alegerilor.

 

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional referitor la contestatiile privind rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, evitarea oricarei arbitrarietati. Procedura trebuie sa fie echitabila si obiectiva si sa garanteze o decizie suficient motivata; reclamantii trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a prezenta orice argumente pe care le considera relevante pentru apararea intereselor lor; deciziile trebuie luate in termene rezonabile. in opinia Comisiei de la Venetia, aceste cerinte procedurale se aplica, in principiu, si deciziilor din oficiu care duc la anularea rezultatului alegerilor.

 

70. Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internationale si in primul rand de Codul de bune practici in materie electorala, este intrebarea daca neregulile ar fi putut afecta rezultatul votului. Potrivit CEDO, neregulile din procesul electoral interfereaza cu exprimarea libera a opiniei poporului doar daca acestea conduc la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor. Consecintele invalidarii rezultatelor alegerilor trebuie sa fie mai putin daunatoare decat acceptarea rezultatelor alegerilor in ciuda deficientelor lor. In opinia Comisiei de la Venetia, decizia de a invalida alegerile trebuie sa se bazeze pe nereguli atat de semnificative incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor.

 

71. Desi anularea rezultatelor alegerilor trebuie, in principiu, sa fie fundamentata pe incalcarea legii, trebuie avut in vedere ca instantele constitutionale pot avea competenta de a evalua constitutionalitatea legislatiei electorale si de a invalida alegerile daca au constatat ca legislatia nu garanteaza dreptul la alegeri libere, inclusiv in cazurile in care legea nu reglementeaza aspecte importante ale campaniei electorale si elementele principale ale alegerilor.

 

72. In opinia Comisiei de la Venetia, ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza incalcarilor drepturilor, libertatilor si intereselor electorale nu doar de catre stat, ci si de catre actorii electorali publici si privati – tinand cont de faptul ca statul are obligatii pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie echitabila; acest lucru se aplica si influentei organizatiilor neguvernamentale, mass-mediei si, in special, retelelor sociale, inclusiv celor sponsorizate si finantate din strainatate, precum si actorilor statali si non-statali straini.

 

73. Importanta crescanda a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligentei artificiale, care are potentialul de a amplifica efectul dezinformarii si al manipularii opiniei publice – ridica noi provocari in legatura cu 1) propaganda campaniei, dezinformarea si continutul mesajelor campaniei; si 2) regulile privind finantarea si transparenta campaniei, inclusiv restrictiile asupra contributiilor din surse anonime si straine si asupra utilizarii necorespunzatoare a resurselor administrative.

 

74. In ceea ce priveste propaganda campaniei, indiferent de forma si mediu, declaratiile politice in contextul campaniei sunt de obicei judecati de valoare sau declaratii care intra sub incidenta libertatii de exprimare a candidatului, cu exceptia cazului in care depasesc limitele permise, de exemplu, sub forma discursului de ura impotriva adversarilor politici. In mod ideal, statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale.

 

75. In al doilea rand, desi campania online bazata pe platformele de retele sociale poate fi noua ca forma si impact, in opinia Comisiei de la Venetia, utilizarea sa ar trebui sa fie supusa regulilor generale privind finantarea si transparenta campaniei. Rolul judecatorului care analizeaza chestiunile electorale este de a decide daca campania online a unui candidat – si primirea sprijinului de campanie de la terti, fie online sau nu – a incalcat aceste reguli si, in legatura cu consecintele unei astfel de incalcari, daca incalcarea este atat de semnificativa incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor.

 

76. Dovedirea incalcarilor legii prin campania online si prin retelele sociale este deosebit de dificila. Deciziile bine motivate si transparente in astfel de chestiuni sunt cruciale. In opinia Comisiei de la Venetia, astfel de decizii ar trebui sa indice precis incalcarile si dovezile si nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe informatii clasificate (care pot fi utilizate doar ca informatii contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparenta si verificabilitatea necesare.

 

77. Comisia de la Venetia face urmatoarele recomandari cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai inalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui sa fie revizuibile de cel mai inalt organism judiciar, curtea constitutionala sau o curte electorala specializata, atunci cand un astfel de organism judiciar exista [paragraful 21];

B. Puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca exista – ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar [paragraful 27];

C. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa doar in circumstante foarte exceptionale ca ultima solutie si cu conditia ca neregulile din procesul electoral sa fi putut afecta rezultatul votului [paragrafele 18 si 39];

D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, o procedura echitabila si obiectiva si o decizie suficient motivata bazata pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atat de semnificative incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor; partile afectate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta opiniile si dovezile, iar discretia judecatorului care analizeaza chestiunile electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditii stabilite in lege; deciziile trebuie luate in termene rezonabile [paragrafele 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza incalcarilor drepturilor, libertatilor si intereselor electorale de catre stat, actorii electorali publici si privati si pe influenta mass-mediei, si in special a retelelor sociale, inclusiv cele sponsorizate si finantate din strainatate [paragrafele 48 si 49];

F. Statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale; candidatii si partidele trebuie sa beneficieze de un acces echitabil si just la mass-media online, iar reglementarile ar trebui implementate pentru a se asigura ca sistemele de inteligenta artificiala ale intermediarilor de internet nu favorizeaza anumite partide sau candidati in detrimentul altora [paragrafele 54 si 55];

G. Regulile generale privind finantarea si transparenta campaniei ar trebui aplicate campaniilor online care utilizeaza platformele de retele sociale; statele ar trebui, de asemenea, sa reglementeze ca publicitatea electorala online trebuie identificata ca atare si sa fie transparenta, iar platformele de retele sociale sunt obligate sa dezvaluie date despre publicitatea politica si sponsorii acestora [paragrafele 56 si 58].

 

78. Comisia de la Venetia ramane la dispozitia Adunarii Parlamentare pentru asistenta suplimentara in aceasta chestiune”.

 

Sursa

[Tomaso]

 

”În România, Biroul Electoral Central a respins posibilitatea ca ultranaționalistul Călin Georgescu să candideze la alegerile din mai, deși acesta cîștigase deja primul tur al alegerilor din noiembrie anul trecut, care au fost anulate din cauza presupusei finanțări ilegale și a ingerințelor Rusiei. 

 

Să ne amintim că vicepreședintele american, JD Vance, a făcut o referire la acest subiect în deja celebrul său discurs adresat liderilor europeni la Conferința de Securitate de la München:

„M-a surprins”, a spus Vance, „că un fost comisar european a apărut recent la televizor și părea încîntat că guvernul român a anulat un întreg scrutin. A avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întîmpla în Germania”. Pentru o mentalitate americană, adăuga vicepreședintele, această abordare era complet de neînțeles(…)

 

Cine controlează controlorul? Cine decide ce poate vota poporul și ce nu?

 

Oricum ar fi, toate aceste poziții ale așa-numitului radicalism democratic ridică numeroase probleme. 

Pentru început, cea mai evidentă: cine controlează controlorul? Cine decide ce poate vota poporul și ce nu? Știm că în democrație poporul este doar unul dintre vectorii sistemului (deși, fără îndoială, încă din etimologia cuvîntului, cel mai important), dar una este să se dezvolte contragreutăți pentru a evita tirania maselor și alta cu totul diferită este ca exprimarea liberă a acestora să fie validată doar dacă respectă ceea ce este presupus corect. S-ar putea argumenta că astfel de interdicții vor cădea în sarcina organismelor sau instituțiilor constituțional destinate acestui scop, dar asta ne duce la următoarea problemă.

 

Nu cunosc bine gradul de infiltrare politică de care suferă instituțiile presupus neutre din România, dar să transpunem cazul în realitatea noastră politică națională, cu un Tribunal Constituțional perfect controlat de guvern sau o procuratură a cărei independență, ca să spunem blînd, este cam la fel ca cea pe care ar putea-o avea un dependent de bondage față de călăul care îi biciuiește posteriorul. Nici mie, ca lui Espada, nu-mi place Vox, și cu atît mai puțin acum, cînd au adoptat pozițiile binecunoscute în politica internațională, dar am fi dispuși să acceptăm riscul ca un guvern cu pulsiuni liberticide, precum cel de care suferim, profitînd de valul de inabilitări democratice început în România, să decreteze, prin intermediul terminalelor sale instituționale, excluderea acestui partid din viața politică?

 

Pentru că asta este o altă mare problemă pe care o ridică acest subiect, așa cum a demonstrat liderul la care se referea Vance: efectul de contagiune. Putem garanta că interzicerea participării anumitor forțe politice la alegeri se va limita doar la România, sau va trebui să acceptăm că astfel de proceduri vor fi omologate și în restul țărilor Uniunii? Vom fi dispuși să trăim în democrații doar cu numele, care se susțin pe ele însele precum baronul Münchhausen, trăgînd antidemocratic în sus de propriile lor plete? Pentru că s-ar putea să credem că ne salvăm democrațiile, cînd, de fapt, ceea ce facem este să menținem în fotoliile lor o serie de politicieni profesioniști care nu doar că trăiesc cu spatele la popor, ci nici măcar nu sunt capabili să-l facă să creadă că le pasă de problemele sale reale.

 

„Democrația care crede că se apără prin mijloace antidemocratice sfîrșește de obicei prin a deveni victima propriei sale acțiuni”

Dar poate cel mai decisiv argument împotriva acestui tip de politici este, pur și simplu, că, în cele din urmă, ele s-au dovedit nu doar ineficiente, ci și direct contraproductive. Democrația care crede că se apără prin mijloace antidemocratice sfîrșește de obicei prin a deveni victima propriei sale acțiuni(…)

Într-adevăr, democrația se apără în fiecare zi, dar se face așa cum americanii, cu toate defectele lor, o fac de peste 200 de ani: insuflînd valorile lor, respectînd simbolurile lor, celebrînd ritualurile lor. 

Democrația nu se apără în niciun fel negînd libertatea de exprimare și de vot celor care gîndesc diferit, pentru că s-ar putea ca, în cele din urmă, democrația, prin propria sa incompetență, să se reducă doar la o elită care trăiește din ea. Libertatea, prin definiție, implică întotdeauna un risc de autodistrugere sau de sinucidere, dar fără acest risc nu se poate vorbi de democrație în niciun sens”. (Traducere și adaptare B.T.I.)

Sursa

[Tomaso]

[cristi1980]

Tomaso, cioclul Simion citise ieri ce a scris Comisia de la Venetia si era de acord cu aia. Il criticau astia la B1 pe nesimtitul CG-ist mincinos (zicea ca nu candideaza si avea voturile stranse deja)

[Tomaso]

Dacă ar fi aşa,  atunci  înseamnă că asistăm la o polarizarea a votului spre suveranişti.

La Simion este clar,  dar ceea ce este interesant e faptul că Ponta ia voturi pe linia asta. 

De unde le ia?   Cred că de la votanţii  PSD,  vechi şi noi.     Crin ia de la penelişti şi de la o mică parte din actualul  PSD

[cristi1980]

Tomaso=antic

PNL il sustine pe Predoiu si pe Funeriu. E mana lui Bolojan sa nu iasa Crin (parca a scris careva din Decembrie si il luase Nauto/argonaut la impins vagoane la Poiana, a sters Naoto discutia)

 

Malin Bot zice ca cioclul Simion e sustinut de PSD si sistem, de aceea e validat. Il vor presedinte pe tiganul care face tambalau pe stadion.

Edited March 19 by cristi1980

[Tomaso]

Funeriu nu există.  

Pe Crin îl susţine şi UDMR,  apropo

[cristi1980]

cam singurii UDMR il sustin

A zis ieri cacarau kelemen cum ca daca nu castiga Crin, coalitia e desfacuta

S-a validat candidatura lu Gavrila de CCR azi, e preferata lu Georgescu de fapt,nu se retrage.

Ponta nu ia voturi 2-3 %,va avea soarta lui Geoana   Abia astept sa fie OUT din Politica

Cum de nu i-a inchis gura acolitii lui Klaus Iohannis(Rares Bogdan, Denis Rifai, Cosmin Gusa) impreuna cu Koveshi, definitiv lui Ponta?

[cristi1980]

la @B1TV 10 ORE PENTRU RETRAGEREA UNUI CANDIDAT. ORA 19.00: DISCUȚII SIMION-GAVRILĂ. CRIN: PREȘEDINTELE ROMÂNIEI VOI FI EU SAU DAN.

[Tomaso]

Acum 6 minute, cristi1980 a spus:

Cum de nu i-a inchis gura acolitii lui Klaus Iohannis(Rares Bogdan, Denis Rifai, Cosmin Gusa) impreuna cu Koveshi, definitiv lui Ponta?

 

Nu au prea avut cu ce.

Dosarele deschise de Kovesi s-au dovedit un fîsss,   toate au căzut.

Iar Ponta nu este doar Ponta.   Este tot PSD-ul din timpurile lui Dragnea şi Ponta. 

Un PSD mai naţionalist,  mai spre suveranism decât agaricii ăştia securişti pe care sri şi cia i-a pus la conducerea  PSD.

 

[cristi1980]

omule Ciolacu zice ca il sustine pe Crin, n-as crede

S-a dus Crin azi in fieful lui Ponta sa incerce sa ia el voturile lui Ponta, a zis ca el sau Nicusor vor fi presedinte (am dubii, nu as vrea matematicianul rusofil)

Acum 5 minute, Tomaso a spus:

 Ponta nu este doar Ponta.   Este tot PSD-ul din timpurile lui Dragnea şi Ponta. 

Un PSD mai naţionalist,  mai spre suveranism decât agaricii ăştia securişti pe care sri şi cia i-a pus la conducerea  PSD.

 

 

hai pe X, am vazut ca au postat si altii