Tomaso

Toată lumea pe care o cunosc personal face economii și cheltuie doar strictul necesar. Nimic în plus, totul chibzuit. Măsurile luate de guvernarea actuală au lovit cel mai rău în economia reală.

Complotul împotriva AfD Firewall-ul german se clatină în Saxonia-Anhal Sursa: Thomas Fazi, UnHerd, 4 septembrie 2026 Link: https://unherd.com/2026/09/the-plot-to-stop-the-afd/ Mâine, 6 septembrie, sunt alegeri de land în Saxonia-Anhalt. AfD e sondată la circa 43% și ar putea lua majoritate absolută, în funcție de cine trece pragul de 5% (mai ales Verzii). Ar fi prima dată când partidul preia un guvern de land, și încă fără parteneri. Candidatul e Ulrich Siegmund. Landul e mic: două milioane de locuitori. Miza e națională. Un premier AfD ar intra în conferințele celor 16 premieri de land și ar trebui luat în calcul și la Berlin. Fazi citează un reportaj Politico: partidele de sistem ar studia variante ca un eventual guvern AfD să nu poată exercita mandatul. Excluderea reprezentanților landului de la întâlniri sensibile, inclusiv conferința miniștrilor de interne. Un „zid” în sistemele comune de informații, pe motiv că AfD ar fi prea apropiată de Rusia. AfD neagă că ar preda dosare. Tăierea sau suspendarea fondurilor federale de egalizare fiscală. Landul primește aproape 3 miliarde de euro pe an, cam o cincime din buget. Opțiunea nucleară: Bundeszwang, articolul 37 din Legea Fundamentală. Berlinul, cu acordul Bundesrat, ar putea forța un land să-și îndeplinească obligațiile legale. Nu s-a aplicat niciodată din 1949. Alte puncte din text Der Spiegel l-a pus pe Siegmund pe copertă ca „cel mai periculos om din Germania”. Chiar Ulf Poschardt (fost Die Welt) zice că astfel de atacuri hrănesc narațiunea AfD. În mai 2025, serviciul intern a clasificat AfD drept organizație de extremă dreaptă confirmată, pe baza unui raport de 1.100 de pagini nepublicat. În februarie 2026, Tribunalul Administrativ din Köln a interzis folosirea acestei etichete. Autorul leagă totul de doctrina „democrației militante” post-Weimar: democrația își poate refuza toleranța față de cei care ar desfiin-o. El spune că doctrina e întinsă până la a trata o poziție de politică (remigrație, dialog cu Moscova, Nord Stream) ca atac la constituție. Merz e citat cu un rating de popularitate foarte jos (14% în sursa invocată de Fazi). Estul e polarizat, industria locală e lovită de prețurile la energie. Teza autorului Nu e vorba doar de un land mic. E vorba dacă elitele mai cred că pot bate AfD la urne sau au concluzionat că trebuie să câștige prin alte mijloace. Dacă aplică aceste scenarii, îi dau AfD exact argumentul pe care îl tot repetă: că electoratul e o problemă de gestionat, nu un suveran. Articolul e opinie, nu reportaj neutru. Fazi scrie de pe o linie critică față de establishmentul german și față de Bruxelles (DSA, „Democracy Shield”). Merită citit originalul și, separat, sursele pe care le invocă: Politico, Spiegel, Verfassungsblog.

Complotul pentru oprirea AfD Articol de Thomas Fazi, UnHerd, 4 septembrie 2026 Saxonia-Anhalt, un land est-german relativ mic, găzduiește duminică, 6 septembrie, alegeri de land care ar putea produce unul dintre cele mai mari cutremure politice din Germania recentă. AfD conduce în sondaje cu circa 43% și este pe cale să obțină majoritate absolută de mandate. Ar fi prima dată când partidul preia puterea într-un land și, mai important, ar putea face-o singur, fără coaliție. Acest lucru ar însemna prăbușirea „zidului de foc” (firewall) ridicat în jurul AfD în ultimii ani. Establishment-ul german este în panică și studiază deja măsuri extraordinare pentru a împiedica un eventual guvern AfD să-și exercite mandatul: Excluderea reprezentanților landului de la conferințele interministeriale pe teme sensibile (inclusiv conferința miniștrilor de interne). Ridicarea unui „zid” în sistemele de informații partajate, pe motiv că AfD ar fi „prea apropiată de Rusia”. Amenințarea cu tăierea sau suspendarea fondurilor federale de egalizare fiscală (circa 3 miliarde de euro pe an, o cincime din bugetul landului). Varianta „nucleară”: Bundeszwang (constrângerea federală prevăzută de Articolul 37 din Legea Fundamentală), o măsură niciodată folosită din 1949. Autorul argumentează că aceeași elită germană care predică democrația și statul de drept altor țări arată că democrația este tolerată doar atât timp cât produce rezultate convenabile. Când procesele democratice riscă să aducă un guvern nedorit, se caută căi de a-l ocoli sau de a-l goli de conținut, totul „în numele apărării democrației”. Termenul „Unsere Demokratie” (democrația noastră) a devenit tot mai folosit: doar cei care au pozițiile „corecte” sunt considerați în interiorul perimetrului democratic. Dezacordurile obișnuite pe migrație, energie sau Ucraina sunt reclasificate drept atacuri la ordinea constituțională. Doctrina „democrației militante”, născută după experiența de la Weimar, este acum întinsă la extrem. Chiar și unii critici ai AfD recunosc că poziția partidului pe remigrație este o opțiune politică, nu un program de abolire a democrației. În mai 2025, serviciile de informații au clasificat AfD drept organizație „confirmat extremistă de dreapta”, dar o instanță a blocat ulterior această clasificare. Totuși, campania de delegitimizare continuă, inclusiv prin apeluri deschise la interzicerea partidului. Articolul se încheie observând că tensiunile geopolitice cu Rusia sunt folosite și intern, pentru a prezenta opoziția ca amenințare la securitatea națională. Sursa originală: UnHerd – The plot to stop the AfD. https://unherd.com/2026/09/the-plot-to-stop-the-afd/ ======== Cam ca la noi. Câteva partide aflate la conducere nu mai acceptă jocul democratic și pretind că alte partide nu au dreptul să aspire la ajungerea la putere prin vot.

Mă îndoiesc că mai ia un nou mandat. Se poate pune și în cap, tot degeaba. Poate rămâne președinte doar dacă se elimină votul, dacă ar fi să dscutăm strict teoretic

Nu trimit poze cu mine niciodată. Trimit pozele altuia dacă cineva insistă și insistă. Dacă chiar vreau să cunosc pe cineva, prefer o experiența irl. O masă la un restaurant, o cafea, un suc la o terasă din astea.

Eu am pus poze cu zugravul meu. Băiat simpatic, dar care nu le are cu netul, cu fb & shit.

Mi-am făcut și eu cont pe Sentimene la un moment dat. Mă abordase o tipă din Arabia Sudită, ea spunea că este la muncă, că lucra acolo 10 luni pe an la o multinațională. Apoi nu am mai intrat și am pierdut contul, cred. A fost o experiență interesantă

Tu ți-ai asumat personajul real. Țin minte că ai pus poze și cu soția. Nu am priceput de ce au avut unii vreo problemă cu chestia asta. Dacă cineva decide să își pună poza pe forum, sau să pună 200 de poze cu el, chiar nu văd de ce ar fi o problemă. În oglindă sunt la fel de zen cu cei care decid să nu pună, să nu se arate, să rămână anonimi. Indiferent de motivație.

Pe mine mă intersează mai mult omul virtual. Adică pe invers de cum spui tu. Am descoperit în anii aceștia mulți de experimente despre socializare că oamenii reali sunt cei care scriu anonim. Personajele sunt personaje, face parte din experiența generală, însă omul din spatele personajului este ceea ce contează. Imaginea lui reală, cine este, mai puțin relevantă. Puțini oameni mi-au trezit interesul atât cât să mă determine a trece de la virtual la irl. Dar toate astea sunt doar ale mele, nu spun că ar trebui urmate. Fiecare face ce vrea.

Suntem la egalitate. Pe Tomaso l-am banat cu mâna mea. Mă rog, l-am rugat le Karhu să mă baneze, dar ăsta e doar detaliu. Pe Antic l-a banat Argonaut. Tehnic vorbind, banare pe bune eu nu am experimentat. Tomaso a mai fost banat odată, dar în mod accidental. Acum vreo 15 ani mă jucam cu butoanele și într-o zi mă plictisem și am vrut să testez dacă mă pot bana singur. A funcționat. I-am scris lui Adm și ea, fată sufletistă, m-a debanat cu maximă celeritate. Am apreciat, mai ales că era pe drum, se ducea sau venea din Japonia, am uitat. Banarea asta nu se socotește la răboj, e una tehnică.

Nu mă agit, am spus, despre argonaut scriu din pasiune, îmi face plăcere, savurez să-i comentez moderarea. Să fiu pentru el ceea a fost Europa Liberă pentru Ceaușescu. Mai ales că el îmi și oferă ocaziile și oportunitățile aferente prin cea ce face. Viața este fumoasă atunci când o trăiști în libertate. Așa cum eu mi-o trăiesc pe a mea. Și așa va fi forever. Sau până mă plictisesc de subiect.

Știi care este diferența principală? chiar dacă nu-i suport pe cei cu păreri contrare, nu fac nimic pentru a le închide gura. Adică diametral opus față d cum procdează Argonaut. Pentru mine este important să pot spune ce am eu chef să spun. În rest, mi se rupe. Atunci când nu-mi plac cei cu păreri contrare, fac o chestiune smart, nu-i citesc. Și atunci nu există. De ce să mă încarc eu negativ cu elucubrațiile altora?

Am şters mesajele cu jigniri gratuite. kkdmk Jigneşti aiurea şi fără motiv. Please! Stop.

Eu recunosc că o fac din pasiune.

Pornind de la procentele parlamentare menționate în articol și de la principiul din lege (art. 19 alin. 2 lit. a din Legea 41/1994): cele 8 locuri trebuie repartizate „potrivit configurației politice și ponderii" grupurilor. PSD – 27,8% AUR – 19,4% PNL – 15,7% USR – 12,7% UDMR – 6,9% (plus minorități, SOS, POT, PACE și neafiliați, care împreună cumulează restul de ~17,5%) Aplicând o metodă proporțională standard (metoda resturilor celor mai mari) doar pentru cele 5 grupuri mari, pentru cele 8 locuri: PSD → 3 locuri AUR → 2 locuri PNL → 1 loc USR → 1 loc UDMR → 1 loc

Curtea Constituțională a României (CCR) a motivat, la peste patru luni de la pronunțare, deciziile prin care a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului din noiembrie 2025 privind desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație (CA) de la TVR și Radio România. Deciziile nr. 394/2026 (TVR, HP 45/2025) și nr. 395/2026 (Radio România, HP 46/2025) au fost pronunțate pe 29 aprilie 2026, după sesizările AUR. Motivările au început să circule informal și au fost publicate de CCR pe 3 septembrie 2026, urmând să apară în Monitorul Oficial. Termenul legal de redactare (30 de zile) era depășit de aproape 100 de zile. Ce a constatat CCR pe fond Legea nr. 41/1994 prevede că cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare trebuie ocupate „potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament”. Cele două criterii sunt cumulative. Negocierea politică este permisă, dar nu poate ignora ponderea reală. La data desemnărilor (18 noiembrie 2025), ponderea era aproximativ: PSD 27,8%, AUR 19,4%, PNL 15,7%, USR 12,7%, UDMR 6,9%. CCR a reținut că grupuri cu ponderi foarte diferite au primit același număr de locuri, iar unele grupuri reprezentate în Parlament au fost excluse. Diferențele de două-trei ori ar fi trebuit să se reflecte în numărul de mandate. Plenul Parlamentului a preluat soluția comisiilor de cultură, deși putea retrimite listele. Hotărârile încalcă art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea 41/1994, precum și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție (statul de drept și respectarea legii). Elementul esențial din motivări (care nu reieșea clar din comunicatele din aprilie) La publicarea în Monitorul Oficial: încetează mandatele celor 8 membri desemnați de grupurile parlamentare; își încetează efectele juridice și actele Parlamentului prin care au fost numiți președinți-directori generali Adriana Săftoiu (TVR) și Robert Schwartz (Radio România). CCR leagă explicit numirea președintelui-DG (art. 19 alin. 7 din Legea 41/1994) de componența neconstituțională a CA. Parlamentul va trebui să facă o nouă numire dintre membrii noii componențe. Săftoiu era reprezentanta Guvernului (nu făcea parte din cei 8), dar numirea ei ca președinte este considerată strâns legată de configurația invalidată. Schwartz era și membru politic USR, deci pierde ambele calități. Actele adoptate de actualele CA rămân valabile până la publicare (prezumția de constituționalitate se menține până atunci; nu există efect retroactiv). Consecințe după publicarea motivărilor în Monitorul Oficial Pierderea funcțiilor de conducere Adriana Săftoiu și Robert Schwartz își pierd calitatea de președinți-directori generali în ziua publicării. Nu mai pot continua mandatele de 4 ani pe baza actelor din noiembrie 2025. CA-urile rămân incomplete și, practic, nefuncționale Din 13 membri, cei 8 politici ies. Rămân cei 5 neafectați direct (reprezentanți ai Președintelui, Guvernului, angajaților – 2 locuri – și minorităților). Fără cvorum legal (majoritate din 13), consiliile nu pot decide valabil. Este nevoie de reconstituirea celor 8 locuri. Parlamentul trebuie să refacă procedura Grupurile parlamentare trebuie să propună din nou cei 8 membri respectând ponderea reală. AUR, care a contestat, ar trebui să primească o reprezentare mai apropiată de cei ~19,4% (față de un singur loc cât a primit). După noul CA, se relansează procedura de numire a președinților-DG. Risc de vid de conducere și soluții interimare Pentru a evita blocajul, Parlamentul poate numi un director general interimar (mandat de maximum 6 luni), la propunerea comisiilor de specialitate. Până atunci, instituțiile funcționează cu conducerea actuală doar până la publicare. Efecte instituționale și politice Deciziile deja luate de CA-uri (contracte, organizare internă, CCM la TVR etc.) rămân valabile. Se redeschide negocierea politică pentru controlul celor două instituții publice de media. Întârzierea motivărilor a permis conducerilor actuale să funcționeze încă ~4 luni sub prezumția de legalitate. Publicarea în Monitorul Oficial declanșează efectele. Până atunci, situația juridică formală rămâne neschimbată, deși motivările au clarificat deja că mandatele de președinți-DG cad odată cu cele 8 locuri politice.

O transcriere în română a fragmentelor principale din conversația difuzată de Sud Radio (emisiunea lui André Bercoff), bazată pe extrasurile publice ale apelului din februarie 2023. Hollande credea că vorbește cu Petro Poroșenko, dar interlocutorul era un prankster rus (Vovan și Lexus) care folosea deepfake. Prezentator (Sud Radio): Aici este conversația integrală dintre fostul președinte François Hollande și un umorist rus care s-a dat drept fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko. Falsul Poroșenko: Acordurile de la Minsk au pus Ucraina într-o poziție dezavantajoasă de la bun început. Îmi pare rău, nu ar fi trebuit să acceptăm planul lui Putin. Confirmarea acordurilor de către separatiști a fost greșeala noastră. Îți amintești, nu puteam mânca sau dormi la Minsk. Și am semnat. A fost o agonie. Tu m-ai convins să le semnez. Și Angela a crezut că e corect. Uită-te unde am ajuns. François Hollande: Da, deși acordurile de la Minsk au confirmat integritatea teritorială a Ucrainei și controlul asupra frontierei, care trebuia restabilit. Dar ai dreptate, ne-am blocat după Minsk. Motivul este, din păcate, lipsa unei presiuni suficiente din partea taberei europene asupra lui Putin pentru a restabili integritatea teritorială și a pune capăt separatismului. Falsul Poroșenko: Cred că ești de acord cu mine că, atunci când am semnat acordurile de la Minsk, știam că conflictul era inevitabil. Dar tu știai că toate acești ani erau necesari pentru a ne pregăti de conflict, pentru a întări personalul ca să fim gata să-l conducem. Acordurile de la Minsk ne-au dat timp să ne înarmăm. Angela a vorbit recent despre asta. François Hollande: Avea dreptate când a spus asta, pentru că se credea că Putin voia să câștige timp, dar noi voiam să câștigăm timp ca Ucraina să se refacă, să-și întărească resursele militare. De aceea trebuie să apărăm negocierile de la Minsk, în care tu ai jucat un rol foarte important. Pentru că tocmai în acești șapte ani Ucraina a avut ocazia să se întărească, iar aici Putin a greșit: a subestimat potențialul ucrainenilor și rezistența lor. Falsul Poroșenko: În afară de acordurile de la Minsk, există ceva în care am fost mai puternici decât Putin. A fost în 2013, când am reușit să-l înlăturăm pe Ianukovici și să legăm Ucraina de Uniunea Europeană. François Hollande: Da, cred că ai jucat un rol foarte important atunci. Îmi amintesc încă când ai apărut la Palatul Élysée cu Bernard-Henri Lévy și Kliciko. Era chiar începutul procesului. Dacă nu ai fi fost acolo, n-ar fi existat Maidan, n-ar fi existat victoria pe care ați obținut-o prin înlăturarea lui Ianukovici. A fost foarte important să reamintesc rolul istoric pe care l-ai jucat. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Hollande a explicat ulterior pentru Libération că nu și-a dat seama că era vorba de o înșelătorie și că afirmațiile sale despre Minsk coincid cu ce a spus public și înainte: acordurile au fost menite să ofere Ucrainei timp să se stabilizeze și să-și întărească mijloacele militare în cazul unui atac. https://x.com/SDGMasterglass/status/2078048573694853415/video/1 Johann_Spischak_-_Glenn_Diesen_Here_s_an_interview_with_Franc_ois_Hollande_he_explains_8ZBQyE.mp4

New York Times a confirmat accidental exact ceea ce Moscova a citat ca o linie roșie existențială: că până în 2022 CIA construise 12 posturi avansate de spionaj pe granița Rusiei și antrenase Unitatea 2245 pentru operațiuni de comando cu lovituri în adâncime. Chiar recunoaște că serviciile secrete ruse l-au informat pe Putin că CIA transforma Ucraina într-un cap de pod anti-Rusia. Dacă China ar construi 12 baze permanente de spionaj pe granița SUA-Mexic și ar antrena comando mexican pentru lovituri transfrontaliere, Washington ar numi asta o provocare existențială și ar acționa în consecință. NYT încadrează asta ca un „parteneriat defensiv”, dar propriile sale dovezi descriu o rețea ofensivă CIA avansată instalată direct pe frontiera unui rival nuclear. Presa vremii era clară şi precisă la acea vreme: https://amzn.eu/d/08cxQ52G

Lovitura de stat susținută de NATO în Ucraina a avut loc pe 22 februarie 2014. În articolul de mai jos, New York Times confirmă că două zile mai târziu, pe 24 februarie, noul șef al serviciilor de informații ucrainene al guvernului ales manual de SUA a sunat CIA și MI6 pentru a stabili un parteneriat împotriva Rusiei. Cu doar câteva zile mai devreme, Rusia fusese principalul partener de securitate al Ucrainei – după lovitură, avea să devină statul de primă linie al NATO împotriva Rusiei. Operațiunea CIA împotriva Rusiei s-a dezvoltat din 2014-2022: - „12 baze operaționale avansate nou-construite, ridicate de-a lungul graniței cu Rusia. De la fiecare bază, a spus generalul Kondratiuk, ofițerii ucraineni au condus rețele de agenți care adunau informații în interiorul Rusiei. Ofițerii CIA au instalat echipamente la baze pentru a ajuta la colectarea informațiilor și au identificat, de asemenea, unii dintre cei mai pricepuți absolvenți ucraineni ai programului Operațiunea Goldfish, lucrând cu ei pentru a aborda surse rusești potențiale.” „Postul de ascultare din pădurea ucraineană face parte dintr-o rețea susținută de CIA de baze de spionaj construite în ultimii opt ani, care include 12 locații secrete de-a lungul graniței cu Rusia... În jurul anului 2016, CIA a început să antreneze o forță de comando ucraineană de elită – cunoscută sub numele de Unitatea 2245 – care a capturat drone rusești și echipamente de comunicații, astfel încât tehnicienii CIA să le poată inginerie inversă și să spargă sistemele de criptare ale Moscovei. Prezența CIA/MI6 în Ucraina a devenit o motivație cheie pentru invazia rusă: - „Către sfârșitul anului 2021, conform unui oficial european de rang înalt, domnul Putin cântărea dacă să lanseze invazia sa la scară largă atunci când s-a întâlnit cu șeful unuia dintre principalele servicii de spionaj ale Rusiei, care i-a spus că CIA, împreună cu MI6-ul britanic, controlau Ucraina și o transformau într-un cap de pod pentru operațiuni împotriva Moscovei.” Războiul din Ucraina a fost clar provocat (și chiar început) de NATO. Cantitatea de dovezi face acest lucru incontestabil. Totuși, establishment-ul politic-medial apără narațiunea „invaziei neprovocate” prin respingerea și criminalizarea tuturor explicațiilor privind implicarea NATO ca fiind eforturi de a „legitima” invazia rusă. De ce este importantă contribuția NATO la declanșarea acestui război? Dacă recunoaștem contribuția NATO și preocupările legitime de securitate rusești, atunci se deschide o oportunitate pentru compromis și pace. Prin agățarea de narațiunea „invaziei neprovocate”, armele devin calea spre pace, iar NATO poate continua războiul său împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean. Despre: @Glenn_Diesen este profesor și editor specializat în politica externă rusă, Marea Eurasia și geoeconomie. Cu peste 187.000 de urmăritori, postările sale analizează critic evenimentele geopolitice actuale, inclusiv rolul NATO în Ucraina, politica externă americană și necesitatea unei arhitecturi de securitate comună. El conduce un podcast dedicat temelor din Eurasia Mare. Glenn Diesen s-a născut în 1979 în Norvegia, a crescut în Oslo și este cetățean norvegian. Lucrează ca profesor la University of South-Eastern Norway.

Nu cred că este chiar aşa. Am avut nişte discuţii ce ea pe vremea când eram moderator şi mi s-a părut relativ ok. Nu te cotrazic pentru că discuţiile astea sunt vechi, de acum peste 10 ani, la vremea când SP nu o luase razna cu susţinerea usere & shit. Poate că o fi cum spui, dar să ştii că instinctul îmi spune că derapajul este provocat de Argonaut pe de o parte şi de năuceala doctrinară a ownerilor, atraşi şi ei de partea astea neagră a userismului militant. Admina a scris pe forum că a avut colaborări cu USR. Amănunte nu a dat, dar putem intui.

Nu scriam de un an de zile atunci când mi-a banat contul. A fost un gest de neputinţă care nu doar că nu i-a folosit, dar a pus paie pe un foc. Hai să analizăm. Momentul în care l-au lăsat nervii a fost un post al meu despre moderarea SP. Iar el s-a simţit atacat şi atunci, ca să aibă un fel de justificare, a citat postul meu de aici ca motiv al bănării, dar pe secţiunea ascunsă. Atunci când sancţionezi un user există motivarea pe care userul sancţionat o poate citi. Dar în afară de aceasta, mai există şi o rubrică pentru moderatori. Doar aceşti pot citi, nu userul sancţionat şi nici userii normali. Acolo a pus motivaţia cu citatul din postul meu scris pe acest forum. În mod concret eu nu am călcat niciun regulament SP. Am scris altundeva, pe net. Regulamentul SP nu este valabil pentru ceea ce fac userii SP, ce scrie, ce comentează, ce idei au pe care şi le exprimă prin alte locuri. Argonaut ştie că m-a banat fără motic regulamentar şi prin citarea postului meu de aici a încerca să explice celorlalţi moderatori de ce a banat un user fără vreun motiv concret. O tentativă de manipulare ieftină de care normal că am aflat. Asta spune multe despre caracterul acestui personaj şi îl descrie mai bine decât orice altceva. Aş fi curios să îţi cunosc teoria - te citez - "Tu chiar nu ai înțeles de ce NU te-a banat direct de la prima suspendare?"

Da, îl interesează de mine, dar să ştii că nu acesta este motivul pentru care discut. În anii ceauşişti am urât cu patimă cenzura. Nimic din ceea ce a fost atunci nu m-a montat mai tare decât cenzura practicată de regimul lui Ceauşescu. O cenzură atât de scârboasă încât şi acum îmi vine să vomit la simpla amintire. Argonaut a pus în practică o cenzură identică dpdv sistemic. Nicio diferenţă reală. Doar formală, eventual. Pentru mine, acest personaj numit Argonaut reprezintă portretul cenzorului ceauşist. Şi asta mă umple de energie creativă. Este, dacă vrei să accepţi o metaforă, un factor declanşator. Mă motivează. În plan personal, la nivel uman, mi se rupe de el. Este un om ca toţi oamenii, cu rele şi cu bune. Este posibil ca în viaţa reală să fie diferit de felul în care se poartă pe forum, dar asta devine irelevant. Se poate, nu am urmărit fenomenul dpdv statistic. Acum, nu ştiu cât i-a ieşit. Dacă deţinătorii forumului gândesc la fel ca el, atunci pentru ei el poate fi un moderator bun. Nu ştiu ce să spun pe tema asta, o fi, nu o fi, plm.

Situaţia este mai complicată şi prezintă aspecte. Da, mereu a recurs la batjocură. Dar a făcut asta pentru că el niciodată nu a cutezat să mă învingă prin argumente. Şi el ştie că este limitat în raport cu mine în ceea ce priveşte polemica. Mereu s-a folosit de butoane pentru a câştiga discuţii. Aşa cum spui, ştergea posturile care nu îi conveneau, îmi punea întrebări apoi îmi ştergea răspunsurile. Îţi dai seama cât de puţin îl duce mintea dacă recurge la asemenea prostioare? A încercat să mi se impună prin forţă după ce şi-a dat seama că nici cu batjiocura şi nici cu mojiciile nu are succes. Atunci când se enerva că nu-i iese pasenţa mă suspenda prin puterea butoanelor deţinute şi în totală defecare pe regulamantul de care făcea atâta caz.

Alegerile din Germania au intrat în linie dreaptă. AfD comunică în campania din Saxonia-Anhalt printr-un mesaj de încredere aproape totală în victorie, combinat cu o mobilizare intensă pe teren și pe rețele sociale. Sloganul „Alles ist möglich” și obiectivul unei majorități absolute sunt repetate constant, prezentând alegerile din 6 septembrie 2026 ca un prim pas istoric către o guvernare AfD și un „curs nou” pentru întreaga Germanie. Comunicarea se concentrează pe câteva teme clare și repetitive: aplicarea legii existente împotriva migrației ilegale, criticarea „greșelilor” din politica energetică și educațională a celorlalte partide, plus apelul la un schimb radical de direcție. Alte formațiuni, în special CDU, sunt descrise ca forțe care doar vor să-și păstreze puterea și care nu oferă o alternativă reală. Un element distinctiv al finalului de campanie este apelul coordonat al conducerii federale (Weidel și Chrupalla) către simpatizanți din tot estul Germaniei să se prezinte ca observatori electorali în secțiile de votare și la numărarea voturilor. Mesajul este formulat în termeni de apărare a democrației și de asigurare a unui proces „legal impecabil”. În paralel, partidul organizează evenimente de masă cu caracter festiv (festivaluri de familie, întâlniri cu candidați accesibili) și folosește materiale vizuale profesioniste, inclusiv grafice de campanie cu liderii naționali. Stilul combină tonul oficial și structurat al declarațiilor de partid cu o retorică polarizantă pe rețele, unde Weidel folosește formulări clare şi la obiect, iar campania locală mizează pe prezența constantă în stradă și pe sentimentul de comunitate. "Duminică, aproximativ 1,7 milioane de alegători din Saxonia-Anhalt vor alege noul landtag. Alternativa pentru Germania (AfD), condusă de candidatul principal Ulrich Siegmund, se află clar în frunte în sondaje, cu mult peste 40 la sută din voturi. Totuși, nu este încă sigur dacă va fi suficient pentru o majoritate absolută. De aceea, purtătorii de cuvânt federali ai AfD, Tino Chrupalla și Alice Weidel, declară în sprintul final al alegerilor: „În Saxonia-Anhalt este vorba despre viitorul Germaniei. AfD a formulat un obiectiv clar pentru victoria electorală: dorește să aplice legea în vigoare – de exemplu, în ceea ce privește migrația ilegală – și să se asigure că Germania rămâne un loc demn de trăit. Celelalte partide nu au corectat erorile anilor precedenți, de exemplu în privința tranziției energetice și a politicii educaționale, și arată puțin interes pentru o schimbare reală de curs. În consecință, o majoritate absolută pentru Ulrich Siegmund și AfD este aproape singura șansă de a întoarce ancora. Suntem profund convinși că această majoritate absolută este posibilă. Pentru a ne asigura că totul decurge în mod legal ireproșabil, rugăm toți democrații din Saxonia-Anhalt și din landurile învecinate să se implice duminică ca observatori electorali într-un birou de vot și în timpul numărării voturilor. Cine dispune de contacte corespunzătoare poate aduce cu plăcere persoane în vârstă sau cu handicap fizic la biroul de vot, pentru a se asigura că aceștia pot vota acolo în mod liber și secret. Sperăm ca, în sprintul final al campaniei electorale, în ziua alegerilor în sine și în perioada ulterioară, în Saxonia-Anhalt, Berlin și în Germania în ansamblu să rămână pașnic. Încă de astăzi mulțumim poliției pentru angajamentul ei față de țara noastră și nenumăraților ajutoare electorale și observatori pentru munca lor atât de importantă pentru democrația noastră.“ Pentru referinţă - link la sursă: