Verificarea identităţii în UE la accesarea unor siteuri.

[Tomaso]

Există posibilitate tehnică, dar este complexă, parțială și în plină evoluție în 2026.

Nu este infailibilă, mai ales în scenariul VPN non-UE + site non-UE.

 

Informaţii clare, tehnice și la concret, pe baza cadrului legal actual din UE (DSA + ghiduri Comisiei Europene + implementări naționale).

1. Cadrul legal actual în UE (2026)

• Digital Services Act (DSA) — Articolul 28 obligă platformele online accesibile minorilor să ia măsuri „adecvate și proporționale” pentru siguranța, confidențialitatea și securitatea minorilor. Asta include age assurance/verification ca măsură de atenuare a riscurilor (mai ales pentru conținut adult, gambling sau când există risc ridicat pentru minori).
• Ghidurile Comisiei Europene din iulie 2025 (pe Art. 28 DSA) recomandă explicit age verification robustă pentru:
  • Conținut pornografic/adult.
  • Servicii cu vârstă minimă legală (ex. social media în unele state membre).
  • Cazuri cu risc ridicat unde alte măsuri (ex. estimare facială AI) nu sunt suficiente.
• Multe state membre (Franța, Italia, Danemarca, Grecia etc.) merg mai departe: Franța are lege strictă (SREN Act) din 2025 cu „double anonymity” (verificatorul de vârstă nu știe ce site vizitezi, site-ul nu știe cine ești). Italia a introdus recent obligații similare pentru site-uri adulte. Există presiuni pentru vârstă minimă la social media (15 sau 16 ani) cu verificare obligatorie.
• Soluția tehnică oficială UE: EU Age Verification Blueprint („mini-wallet” / app).
  • Tehnic ready din 15 aprilie 2026.
  • Bazat pe EU Digital Identity Wallet (eIDAS).
  • Folosește Zero-Knowledge Proofs (ZKP): dovedești criptografic „sunt peste 18 ani” (sau alt prag) fără să trimiți nume, CNP, poză buletin sau alte date platformei. Issuer-ul (statul) nu știe ce site vizitezi.
  • Flux simplu: instalezi app-ul (sau e integrat în wallet-ul național) → verifici o singură dată cu buletin/eID → la acces pe site, app-ul trimite doar dovada „da, peste 18”.
  • Statele membre trebuie să-l facă disponibil până la finalul 2026. Platformele sunt încurajate/ obligate să-l integreze pentru conformitate DSA.
•   

 

3. Scenariul concret: VPN non-UE + site non-UE

În prezent (2026): VPN-ul funcționează bine ca bypass. Schimbi IP-ul în non-UE → site-ul vede IP străin → dacă verificarea e trigger-uită doar de geolocalizare IP, nu apare nicio cerere de ID. Exact ce s-a întâmplat în Franța cu Pornhub și alte site-uri adulte: utilizatorii au migrat masiv la VPN.

Cum se poate opri concret (măsuri tehnice posibile):

1. Cea mai eficientă pe termen mediu/lung: Verificare independentă de IP Site-ul (chiar non-UE) este obligat sau presat să integreze EU Age Verification Blueprint (sau metodă echivalentă robustă, ex. ID verificat la crearea contului).
   • Prompt-ul vine de la dispozitivul tău (app sau browser), nu de la serverul site-ului care vede IP-ul.
   • Chiar dacă ești pe VPN non-UE, site-ul poate cere dovada de vârstă pentru acces, cont nou sau funcții.
   • Dacă site-ul refuză, devine non-conform cu DSA (dacă are utilizatori UE) → riscă amenzi sau blocare în UE.
2. Blocarea site-ului la nivel de rețea în statele membre Dacă site-ul nu implementează age verification conform cerințelor, autoritatea națională poate ordona blocarea (DNS + IP).
   • Fără VPN: utilizatorul din UE nu accesează ușor.
   • Cu VPN non-UE: ocolesc parțial blocările simple de DNS (rezolvă prin serverul VPN). Totuși, dacă blocarea e combinată cu presiuni pe hosting/CDN global sau cu cerințe ca platforma să geo-blocheze traficul „suspect”, eficacitatea crește. În practică, pentru multe site-uri adulte din Franța, VPN-ul a rămas o soluție de bypass.
3. Alte măsuri tehnice avansate în discuție
   • Analiză comportamentală + provocări periodice de verificare (nu doar la primul acces).
   • „Age signals” de la dispozitiv/OS/browser + combinare cu verificarea criptografică.
   • Presiune pe platformele mari de socializare să facă verificare la nivel de cont (legat de identitate verificată), nu doar IP. Odată verificat adult, accesul e permis indiferent de IP ulterior.
4. Reglementarea indirectă a VPN-urilor Raportul EPRS (Parlamentul European, 2026) numește explicit VPN-urile „loophole ce trebuie închis”. Se discută:
   • Verificare de vârstă pentru utilizatorii de VPN (doar 18+ pot folosi servicii comerciale în anumite contexte).
   • Interzicerea promovării VPN-urilor ca workaround (unele țări au deja asta pentru site-uri adulte).
   • Modificări la Cybersecurity Act.

Limitări și realitate

• Nu este 100% eficient. VPN-uri bune, proxy rezidențiale sau Tor complică și mai mult lucrurile. Blocările la ISP pot fi ocolite tehnic.
• Confidențialitate vs. eficacitate: Soluția UE cu ZKP e proiectată să fie privacy-friendly (nu trimite date inutile), dar implementarea națională variază și ridică critici (EFF, privacy advocates).
• Site-uri mici/non-UE: Mai greu de forțat direct. Soluția principală rămâne blocarea + presiune economică (amenzi dacă au active/prezență în UE).
• Site-uri mari de socializare: Vor implementa probabil verificări mai robuste (la cont) pentru a evita probleme cu DSA, deci bypass-ul cu VPN va deveni mai puțin util pe termen lung.

Concluzie scurtă: Da, se poate impune tehnic verificarea de vârstă/ID în UE, cel mai promițător prin standardul UE de age verification bazat pe dispozitiv/app (independent de IP) + blocări legale ale site-urilor non-conforme. VPN-ul non-UE ocolește metodele vechi bazate pe IP, dar devine mai puțin eficient pe măsură ce platformele adoptă metode robuste la nivel de cont/dispozitiv și autoritățile aplică amenzi/blocări.

 

Situația e dinamică (rollout-ul app-ului UE e în 2026).

 

 

--------------------------------------------

 

Reglementarea serviciilor VPN în UE (2026) este încă relativ permisivă, dar se află sub presiune din cauza protecției minorilor, retenției de date și securității cibernetice.

Nu există o interdicție generală sau restricții drastice la nivel UE, dar situația evoluează rapid.

Statut general actual

• VPN-urile sunt legale în toate statele membre ale UE. Nu există o interdicție la nivel european, spre deosebire de unele țări autoritare (ex. Rusia, China, Iran).
• Furnizorii de VPN trebuie să respecte GDPR (confidențialitate, prelucrarea datelor), DSA (Digital Services Act – dacă oferă servicii care pot afecta minori sau conținut online) și reguli generale de securitate cibernetică.
• Mulți furnizori „no-log” (fără înregistrare de activitate) operează legal în UE (ex. Mullvad în Suedia, ProtonVPN în Elveția – deși Elveția nu e UE, influențează).

Presiuni și evoluții recente (2025-2026)

Principalul context este protecția minorilor prin age verification (DSA Art. 28, ghiduri CE, app-ul UE de verificare a vârstei):

• Raport EPRS (Parlamentul European, 2026): VPN-urile sunt descrise ca un „loophole (breșă) în legislație care trebuie închis”. Ele permit ocolirea verificărilor de vârstă pentru conținut adult sau social media. Se menționează posibilitatea ca accesul la VPN-uri să fie restricționat la utilizatori verificați peste 18 ani (inspirat din propuneri din UK).
• Nu există propunere oficială de interdicție: Comisia Europeană și oficiali au clarificat (ex. fact-check Euronews, mai 2026) că nu se pregătește o restricționare generală a VPN-urilor. Scopul este să facă sistemele de age verification mai greu de ocolit, nu să interzică tool-uri de confidențialitate.
• Revised Cybersecurity Act și data retention:
  • Se discută introducerea de criterii de „child-safety” care ar putea afecta furnizorii de VPN (ex. prevenirea utilizării pentru bypass de protecții legale).
  • Propuneri de retenție de date (metadata: IP, timpi de conexiune, volum trafic) pentru servicii OTT, inclusiv VPN-uri. O propunere legislativă era așteptată în prima jumătate a 2026. Acest lucru ar afecta modelul „no-log”.

La nivel național

• Franța, Italia, Germania etc.: Legi stricte pentru age verification pe site-uri adulte (blocări ISP, amenzi). VPN-urile rămân legale, dar sunt folosite masiv ca bypass.
• Unele state membre (ex. Suedia) discută cerințe mai stricte de logging sau backdoor-uri pentru criptare (propuneri controversate).

Ce înseamnă practic pentru utilizatori și furnizori?

• Utilizatori: Poți folosi VPN-uri legale fără probleme pentru confidențialitate, streaming, securitate pe WiFi public etc. Riscul principal este ca unele site-uri/platforme să detecteze și să blocheze IP-uri de VPN cunoscute.
• Furnizori: Trebuie să respecte GDPR (nu pot vinde date). Dacă devin „Very Large Online Platforms” sau oferă servicii cu impact asupra minorilor, intră sub DSA. Modelele no-log sunt încă viabile, dar sub presiune.
• Viitor probabil: Mai multă supraveghere asupra retenției de date și posibile obligații de age verification pentru servicii VPN (ex. la înregistrare), dar nu o interdicție totală. Accent pe „proporționalitate” și respectarea drepturilor fundamentale (Carta Drepturilor Fundamentale a UE).

Surse oficiale recomandate

• Raport EPRS: „Virtual private networks and the protection of children online”.
• Site-ul Comisiei Europene pentru DSA și age verification.
• Fact-check-uri recente (Euronews, mai 2026) care dezmint zvonurile de „interdicție VPN”.

 

[D.D]

 

 

Se putea să nu lingă ăştia la slobozul bruxelez??   

 

In schimb USR-ul n-are nicio problema cand la marsurile LGBTQ barbatii se plimba in cucul gol prin fata copiiilor adusi de descreieratii progresisti.

Asta cu "protejam copiii" = "vrem ca Statul sa stie exact cine esti ca sa primesti amenzile si citatiile direct acasa".

[D.D]

Hai să protejăm copiii de reţelele sociale.

 

 

 

 

Hai să aducem copiii la parada lgbt ca să se obişnuiască cu oameni mergând pe stradă în pl goală.

De remarcat ce ţâţe mici au.     

[Masturbeta]

Dezgustător.

 

 

 

[Masturbeta]

[Tomaso]

[User Anonim 05]

Tomaso sper ca nu iti mai faci conturi pe siteuri daca se pune in vigoare ce vrea Ursula cu verificarea identitatii