Tomaso Postat Mai 13 Autor Postat Mai 13 AUR este cel mai important partid din Romania. Deocamdata, bazat pe sperante. Dupa ce va guverna, vom vedea daca moare speranta sau daca va confirma asteptarile. Pana atunci ramane cum zice CTP!! Muhahahahahahaha! #rasmalefic
User User Anonim 03 Postat Mai 13 User Postat Mai 13 Sa vedem Luni saptamana viitoare,a anuntat mucea consultari. Invita AUR la negocieri. Imfluenceri zic ca mucusoru va face schema Sorin Grindeanu nominalizat, nu reuseste sa faca guvern Si vine jivina ND si il nominalizeaza pe Bolojan si va trece ca nu vor astia anticipate. Pareri? Dungaciu ca si Peiu (fosti Consileri ai lui Adrian Nastase de cand era ala Premier PDSR) sustin ca nu vor sa intre la guvernare cu PSD si ca nu voteaza guvernul PSD. Eu zic ca e tradare nationala ce face AUR !
Tomaso Postat Mai 13 Autor Postat Mai 13 AUR are cele mai consistente planuri de redresare economică şi se vede că sunt bine consiliaţi, au oameni care se pricep la economie. În rest, doar gingiu mingiu, lăbăreală şi cerşeală la UE să ne de împrumute. La asta se reduce politica economică a puterii actuale.
User User Anonim 03 Postat Mai 13 User Postat Mai 13 De ce nu vrea Aur sa faca coalitie cu PSD si reciproc? Ar fi iesit un guvern misto ptr tara.Ar fi dat la oameni bani.
Tomaso Postat Mai 13 Autor Postat Mai 13 Nu-i momentul acum. Ăştia s-au unit pentru anularea alegerilor. Sunt părtaşi la lovitura de stat. Mult mai grav ca mineriadele. Un act de viol la adresa democraţiei. Cu ăştia nu se poate guverna. Eventual, să îi guvernezi. DACĂ va mai exista vreun rând de alegeri libere. Ever. Pentru că aşa cum au anulat alegerile astea, la fel vor putea să anuleze şi alegerile viitoare. Sau să nu le mai ţină. Sau să nu permită participarea la alegeri decât a partidelor lor de tâlhari. De hoţi. De criminali.
Tomaso Postat Mai 13 Autor Postat Mai 13 TREBUIE să se lămurească situaţia Românie. Se mai pot face alegeri libere? Da sau Nu. Până atunci, dacă au dat lovitura de stat, să conducă ei, dă-i în plm me de scursori bruxelezo-slăvare. Şi pe urmă să se decidă dacă mai vor democraţie. Aşa vom şti şi noi cu cine avem de-a face. Şi ce vom avea de făcut. Următoarele alegeri vor arăta DACĂ România mai este sau nu mai este o ţară democratică.
User User Anonim 03 Postat Mai 13 User Postat Mai 13 Atunci nu vad alta solutie in afara de anticipate! Simplu Are de castigat Aur si Psd din asta Trebuie cazut premierii 2 propusi de ND. Asa idiot cretin sa traga de timp pana luni cu consultarile,eu nu am mai vazut. Nici Iohannis nu era asa. Desi mucusoru incearca sa-l imite pe ala si pe Base.
Tomaso Postat Mai 13 Autor Postat Mai 13 Alegerile anticipate ar fi soluţia cea mai bună. Dar am reţineri în a lua în considerare un asemenea scenariu. Nu cred că partidele care au anulat alegerile au intenţia de a lăsa alegătorul român să decidă în locul lor. Nu cred că vom mai avea alegeri libere. Deloc. Nici anticipate, nici la termen.
Tomaso Postat Mai 15 Autor Postat Mai 15 “Sunt mai mulți profesori universitari în AUR decât în toate celelalte partide la un loc!”
User User anonim Postat Mai 15 User Postat Mai 15 (editat) Bogdan Ficeac am avut o carte despre el, o citisem in anul 2000. Ce sa zic era Psd-ist convins. Sa-l chis in freza, aparea des la Tv. Exact ca si prostul ala ministrul muncii care tot apare la Realitatea TV ( il ridica in slavi pe CG). Il urmaream ca tot aparea cu somajul la TV, in dezbateri sau invitat. Editat Mai 15 de LaRevedere
Tomaso Postat Mai 16 Autor Postat Mai 16 Sunteți niște proști 2 Inițial, lucrurile mi se păreau de o claritate aproape jenantă. Iei o arteră cu două benzi pe sens, dintre care una este, prin marcaj rutier, monopolizată de 5 autobuze pe oră, și pretinzi că ai făcut o reformă civilizată. În realitate, ai înjumătățit capacitatea drumului. Mașinile rămase se aglomerează pe singura bandă disponibilă, timpii de călătorie se dublează sau se triplează, motoarele merg la ralanti pe sute de metri în spatele unui semafor, iar emisiile cresc semnificativ, paradoxul fiind că exact instrumentul prezentat ca soluție pentru poluare ajunge, pe segmentele saturate, să o agraveze. Ambulanțele și mașinile de pompieri pierd minute prețioase blocate în spatele unui zid de tablă, fiindcă banda din dreapta, „dedicată”, e ocupată de un autobuz care a oprit în stație. Comercianții de pe artere își pierd clienții care nu mai au unde să tragă pe dreapta. Frustrarea șoferilor, departe de a-i converti la transportul public, îi împinge să caute rute alternative prin cartiere liniștite, mutând traficul și haosul în zone rezidențiale, pe lângă școli și grădinițe, unde nimeni nu măsoară nimic. Toate aceste lucruri nu sunt secrete. Sunt verificabile cu un cronometru, o stație meteo și niște senzori din comerț. Au pornit campanii întregi pe rețelele de socializare, articole acuzatoare, ironii, atacuri la persoană la Digi24, orchestrate vizibil de structurile de propagandă afiliate USR și de fauna ONG-istă „pentru orașe vii”, „pentru mobilitate activă”, „pentru o capitală europeană”. Nu eram un cetățean cu o opinie. Eram „dușman al modernizării”, „șofer abuziv”, „retrograd”, „inamic al planetei”. Doar etichete morale. Mi s-a întâmplat să fiu vizată de campanii mai dure pentru poziții cu adevărat sensibile, juridic sau politic. Aici, însă, intensitatea era altceva. Părea că am scuturat o cușcă pe care nici nu o știam acolo. Răspunsul a venit dintr-o întâmplare. Un cunoscut, jumătate ironic, jumătate amuzat, mi-a amintit de pistele de biciclete de pe ulițele satelor. Sate cu populație îmbătrânită, cu drumuri de pământ paralele, cu doi-trei oameni pe stradă în orele de vârf, dar cu o pistă de biciclete impecabilă, marcată regulamentar, șerpuind printre case. Nimeni nu o folosea. Nimeni nu o ceruse. Și totuși existase un proiect, un buget, un constructor, o recepție și o panglică tăiată. M-am gândit imediat: așa ceva nu apare din inițiativa primarului de comună, om practic, care știe că oamenii lui au nevoie de canalizare, nu de pistă pentru biciclete. Asta vine de undeva mai de sus. Probabil de la Bruxelles. Iar dacă același lanț decizional explică pista din Cătunul Cucu, atunci el ar putea explica și înverșunarea pentru banda de autobuz de pe bulevardele bucureștene. Am început să caut. Iar ce am găsit a confirmat intuiția, ba a depășit-o. La nivel european, există un edificiu normativ întreg, construit progresiv din 2013 încoace, care împinge orașele spre o anumită paradigmă de mobilitate. Regulamentul (UE) 2024/1679 privind rețeaua transeuropeană de transport obligă cele 431 de „noduri urbane” europene, printre care și orașele mari din România, să adopte, până în 2027, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, prescurtat SUMP. SUMP-ul, instrument inițial prezentat ca „recomandare blândă” la pachetul de mobilitate urbană din 2013, a fost treptat transformat într-o veritabilă condiționalitate financiară: Curtea de Conturi Europeană a recomandat ca accesul la Fondul European de Dezvoltare Regională și la Fondul de Coeziune să fie condiționat de existența unui SUMP. Comisia Europeană, prin „Cadrul de Mobilitate Urbană” din decembrie 2021, a transformat recomandarea în practică: orașele fără SUMP primesc mai greu finanțare, sau deloc. SUMP-ul, în sine, este un document. Dar conținutul lui este puternic prefabricat. „Ghidurile europene SUMP”, actualizate în 2019 și 2023, prescriu un model ideologic foarte precis: bicicleta înainte de toate, transportul public prioritizat fizic, deci, în mod recurent și aproape obligatoriu, prin benzi dedicate, zone cu emisii reduse, restricționarea progresivă a autoturismului, eliminarea locurilor de parcare. Cine se abate, riscă să nu fie eligibil pentru bani. Apoi vine etajul al doilea, mai brutal: Mecanismul de Redresare și Reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241, și, prin el, PNRR-ul României. Aici lucrurile devin spectaculoase, fiindcă România a făcut ceva ce puține state au făcut la fel de explicit: a inclus, ca angajament asumat formal în fața Comisiei și a Consiliului UE, condiționalitatea directă PNRR „bandă dedicată pentru transport public = bani europeni”. Componenta 10 — Fondul Local, prin Ghidul specific aprobat cu Ordinul MDLPA nr. 999/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 10 mai 2022, prevede negru pe alb: niciun primar nu poate cumpăra autobuze electrice, troleibuze, tramvaie sau stații de încărcare din PNRR dacă nu prezintă, la dosarul de finanțare, un raport care demonstrează „planificarea benzilor și traseelor dedicate autobuzelor, pe arterele cele mai frecventate și congestionate”, cu obligația specifică pentru orice UAT care deține străzi sau bulevarde cu cel puțin două benzi pe sens. Componenta 4 — Transport Sustenabil merge în aceeași logică. Cu alte cuvinte: dacă primarul nu desenează benzi dedicate pe hartă, banii nu vin. Dacă nu construiește piste de biciclete, fie ele și pe ulițe pustii, ratează tranșe. Iar dacă România în ansamblul ei nu îndeplinește jaloanele, Comisia blochează cererile de plată. PNRR-ul, atenție, nu este un simplu acord politic. Este aprobat printr-o Decizie de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene, decizia inițială din 29 octombrie 2021, modificată substanțial în 8 decembrie 2023, apoi revizuită din nou în 17 noiembrie 2025. Este, juridic, un act european obligatoriu. Pe baza lui, statul român s-a obligat. Pe baza lui, ministerele emit ordine. Pe baza acestor ordine, primarii, fie din convingere, fie din oportunism, fie din simplă disperare bugetară, își transformă orașele. Acum, dintr-o dată, lucrurile încep să capete sens. Înverșunarea pe care am întâlnit-o atunci când am cerut eliminarea unei singure benzi de autobuz, departe de a fi pasiunea autentică a unor cetățeni îndrăgostiți de oraș, este, în bună parte, interes administrativ și politic îmbrăcat în haine morale. Există un întreg ecosistem — primari și viceprimari care își fac campanie pe „verde”, consilieri locali, ONG-uri „de specialitate” finanțate, direct sau indirect, din aceleași fonduri europene, firme de consultanță care fac SUMP-uri pe bandă rulantă cu sume frumoase pe contract, jurnaliști afiliați, „experți” de televiziune — care depinde organic de menținerea și înmulțirea acestor benzi și piste. Pentru ei, un cetățean care cere desființarea unei benzi de autobuz nu este un cetățean cu o nemulțumire legitimă. Este o amenințare la un jalon european. Este, în fapt, o amenințare la o tranșă de plată. De aici intensitatea. De aici reacția care depășește cu mult orice dezbatere tehnică rezonabilă. De aici lipirea de etichete și absența argumentelor. Există însă și un al doilea strat, mai subtil și, dacă vreți, mai grav. Bruxelles-ul nu impune doar inginerie. Impune și o lectură morală a acestei inginerii. Pista de biciclete nu mai este o opțiune urbanistică între altele, devine simbol de civilizație. Banda de autobuz nu mai este o decizie de management al traficului, evaluabilă cu argumente, devine semn de progres. Mașina personală, dimpotrivă, este marcată ideologic ca relicvă mizerabilă, ca egoism antisocial, ca expresie a unei mentalități învechite. Această încărcătură este difuzată sistematic, finanțată din aceleași fonduri europene prin programe de „awareness” și „campanii de schimbare comportamentală”, și preluată cuminte de propaganda politică internă, în special de spectrul progresist urban, care a făcut din mobilitatea „durabilă” un test de apartenență identitară. Așa se face că pe o uliță din Teleorman, unde nu trece nimeni cu bicicleta, se așterne pistă, iar pe vreun bulevard bucureștean, când îndrăznești să spui că o bandă blocată produce mai mult monoxid decât economisește, ești ras pe rețelele sociale ca un dușman al planetei. Concluzia mea este una pe care o livrez cu amărăciune. Nu sunt nici împotriva autobuzelor, nici împotriva bicicletelor, nici împotriva ideii că orașele ar trebui să respire mai bine. Sunt împotriva minciunii. Politica urbană a României nu mai este o decizie a comunităților locale, fundamentată pe trafic real, pe geometrie de stradă, pe nevoile măsurabile ale oamenilor care locuiesc, lucrează și se mișcă efectiv în acel oraș. Este o politică importată, condiționată financiar, încărcată ideologic și executată cuminte de o clasă administrativă care își apără cu fervoare nu strada, ci jalonul. Iar cetățeanul care îndrăznește să spună „dar la noi, pe artera asta, în condițiile astea, soluția nu funcționează” descoperă, surprins, că nu a contrazis un primar. A contrazis o cerință de la Bruxelles. De acolo, înverșunarea. De acolo, hărțuiala. De acolo, lecția pe care v-o las acum, scrisă, pentru cine mai are răbdarea de a citi până la capăt.
User User anonim Postat Mai 16 User Postat Mai 16 (editat) Acum 16 minute, Tomaso a spus: Sunteți niște proști 2 Inițial, lucrurile mi se păreau de o claritate aproape jenantă. Iei o arteră cu două benzi pe sens, dintre care una este, prin marcaj rutier, monopolizată de 5 autobuze pe oră, și pretinzi că ai făcut o reformă civilizată. În realitate, ai înjumătățit capacitatea drumului. Mașinile rămase se aglomerează pe singura bandă disponibilă, timpii de călătorie se dublează sau se triplează, motoarele merg la ralanti pe sute de metri în spatele unui semafor, iar emisiile cresc semnificativ, paradoxul fiind că exact instrumentul prezentat ca soluție pentru poluare ajunge, pe segmentele saturate, să o agraveze. Ambulanțele și mașinile de pompieri pierd minute prețioase blocate în spatele unui zid de tablă, fiindcă banda din dreapta, „dedicată”, e ocupată de un autobuz care a oprit în stație. Comercianții de pe artere își pierd clienții care nu mai au unde să tragă pe dreapta. Frustrarea șoferilor, departe de a-i converti la transportul public, îi împinge să caute rute alternative prin cartiere liniștite, mutând traficul și haosul în zone rezidențiale, pe lângă școli și grădinițe, unde nimeni nu măsoară nimic. Toate aceste lucruri nu sunt secrete. Sunt verificabile cu un cronometru, o stație meteo și niște senzori din comerț. O mare prostie blocarea unei benzi ptr autobuz si facut artere ptr biciclisti pe care nu le folosesc Exemplu Drumul Osiei, ingustat drumul din 2 benzi pe sens,doar la o banda pe sens, restul banda ptr bicliclisti,trotuare dublate unde nu merge nimeni de nebun 1km pe jos . Acolo sunt fabrici, firme. Si-au batut joc de trafic,mult ingreunat @Tomaso Stat bara la bara, oameni nervosi,multe masini. Cine a irosit banii? Licheaua Ciucu cand era primar in S6. Iar alte strazi nu se asfalteaza deloc. As vrea membrii Usr sa nu mai fie membrul nici unui alt partid. Editat Mai 16 de LaRevedere
Tomaso Postat Mai 16 Autor Postat Mai 16 Este vorba despre bani, de fapt. Ăştia de la UE vor ei musai-musai-musai să facem piste de biciclete. Musai-musai. Românii sunt bine instruiţi. Pupă-l în bot şi i-ai tot. În fond, la o adică, pistele alea pot redeveni rapid benzi pentru maşini.
Tomaso Postat Mai 16 Autor Postat Mai 16 Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil marți un proiect de lege inițiat de AUR, prin care ONG-URILE sa publice identitatea celor care donează Dacă USR-iștii au ajuns să facă spume la gură pe legea asta, înseamnă că legea e bună!
User User anonim Postat Mai 16 User Postat Mai 16 AUR vine cu cateva prevederi decente in programul lor de guvernare 1
User User Anonim 03 Postat Mai 19 User Postat Mai 19 Ptr @Tomaso https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/grindeanu-i-am-spus-presedintelui-ca-intr-un-final-putem-sa-strangem-o-majoritate-in-parlament-dar-nu-se-inscrie-in-criteriile-lui-3775525 Deci Psd+Aur cum zice Olguta Sau ar mai fi guvern minoritar Psd zice ea https://spotmedia.ro/stiri/politica/olguta-vasilescu-propune-guvern-minoritar-psd-sustinut-in-parlament-de-partidele-care-au-votat-motiunea Sustinut de partidele care au votat motiunea Sos,Pot,Minoritati,Aur
Tomaso Postat Mai 19 Autor Postat Mai 19 Legea iniţiată de AUR cu privire la transparentizarea finanţărilor ONG-urilor a trecut de Senat. Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.
Tomaso Postat Mai 19 Autor Postat Mai 19 Taxarea inversă pe TVA ar fi un ajutor imens pentru firmele româneşti.
User User Anonim 03 Postat Mai 19 User Postat Mai 19 Acum 1 oră, Tomaso a spus: Taxarea inversă pe TVA ar fi un ajutor imens pentru firmele româneşti. Nu o sa vrea actualii de la guvernare. Mai omule acuma e momentul guvern toti cei care au votat motiunea. Mucea nu o sa vrea? Il suspenda in parlament daca vor. Raus in plm.
Tomaso Postat Mai 21 Autor Postat Mai 21 La 19.05.2026 la 17:15, Tomaso a spus: Legea iniţiată de AUR cu privire la transparentizarea finanţărilor ONG-urilor a trecut de Senat. Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”. 22.mp4
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea noastră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum