Masturbeta

Germania dărâmă peste 1.000 de uși pe lună pentru a aresta persoane pentru postări pe Internet. Von der Leyen, declară la Forumul Economic Mondial că trebuie impusă mai multă CENZURĂ pe internet. NU suportă ca oamenii să pună sub semnul întrebării și să respingă DICTATURA LOR Ea nu permite să le fie citite mesajele ei de text (Pfizer). Dar vrea să citească mesajele SMS ale cetățenilor (supraveghere a mesajelor). TIRANIE

https://www.politico.eu/article/eu-top-court-strikes-down-hungarys-anti-lgbtq-rules/

După numărarea a peste 78% din voturi, „Bulgaria Progresistă” are 44,48%, potrivit datelor oficiale citate de Novinite. Pe locul doi este „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” (PP-DB), care a primit 13,65% din voturi, și la mică distanță, pe locul trei este GERB, cu 13,18%. Pe locul patru în preferințele alegătorilor apare DPS cu 5,85% și Partidul Renașterea cu 4,43%, sub pragul de intrare în Parlament. Bulgaria Progresistă poate ajunge la 50% dacă se menține pe aceste cifre.

Georgescu chiar are infatisare de presedinte.

9f2e0b0fde30f28608d237e97c780af8f534706d.mov

Poporul progresist l-a susținut. Fain rujul! Ar merge și niște pantaloni asortați

f333e8bc1939365e9f38b703572f959a62a93908.mov

Merită un topic distinct.

400c26d1eee33a73b4f73d9d6184db21e66f4028.mov

Informatie neverificata. Maduro ar fi fost capturat de trupe de comando americane dupa atacul din aceasta dimineata.

Ce se întâmplă acum cu mărirea taxei pe proprietate nu este o măsură izolată și nici o întâmplare. Este primul pas, un test. Statul a început prin a mări valoarea impozabilă a locuințelor, nu pentru că oamenii au devenit mai bogați, ci pentru a vedea reacția populației. Dacă această mărire este acceptată fără opoziție reală, mesajul este clar: se poate merge mai departe. Odată acceptată, noua valoare devine bază oficială de calcul, greu de contestat ulterior. De aici, următorul pas este previzibil: apar taxe noi, așa-numite „verzi”, „de eficiență energetică”, „de carbon”, toate calculate pe aceeași valoare umflată administrativ. Aici apare un paradox despre care nu se vorbește: o casă mai eficientă energetic, renovată, izolată, modernizată, ajunge să fie taxată mai mult. Nu pentru că ar polua mai mult, ci pentru că a devenit mai valoroasă pe hârtie. Investiția în eficiență se transformă automat într-un impozit mai mare. În același timp, cei care nu își permit renovări vor fi penalizați pentru clase energetice slabe. Rezultatul este simplu și brutal: plătești indiferent ce faci. – dacă nu renovezi, plătești „taxe verzi” – dacă renovezi, plătești impozit mai mare Este o dublă presiune fiscală, nu o politică de mediu. Și aici e concluzia esențială, care trebuie spusă clar: toate aceste cerințe legate de eficiența energetică nu au legătură cu grija pentru bunăstarea noastră. Dacă ar fi vorba de binele oamenilor, ele ar veni cu sprijin real, stimulente și protecție socială. Faptul că sunt folosite ca criterii de taxare arată scopul lor real: implementarea unor mecanisme noi de impozitare. Altfel spus, dacă eficiența energetică ar fi fost despre confort, sănătate și costuri mai mici pentru cetățeni, nu ar fi fost transformată într-o bază fiscală. Mecanismul este simplu: 1. se umflă valoarea proprietății 2. se testează reacția populației 3. dacă este acceptată, se introduc taxe suplimentare pe aceeași bază 4. fiecare taxă pare mică, dar se adună Nu asistăm la ecologie. Asistăm la extinderea treptată a impozitării, sub pretexte diferite. Aceeași casă. Aceiași oameni. Mai multe taxe. (Remus Curt)

Efectul Halo în psihologie Atractivitatea înseamnă mai mult decât aspectul fizic De Kendra Cherry, MSEd Actualizat pe 24 septembrie 2025 Efectul halo este un tip de prejudecată cognitivă în care impresia generală despre o persoană influențează modul în care ceilalți simt și gândesc despre trăsăturile specifice ale acelei persoane. De exemplu, „Este drăguț!” afectează percepția asupra altor caracteristici particulare („Este și inteligent!”). Percepțiile asupra unei singure trăsături se pot transfera și asupra altor aspecte. Efectul halo- stereotipul atractivității fizice Efectul halo este uneori denumit și stereotipul atractivității fizice și principiul „ceea ce este frumos este și bun”. Aspectul fizic este de obicei o parte importantă a efectului halo. Persoanele considerate atractive tind să fie apreciate mai mult și pentru alte trăsături pozitive. Cu toate acestea, efectul halo poate cuprinde și alte trăsături. De exemplu, oamenii tind să îi considere pe cei sociabili sau amabili ca fiind și simpatici și inteligenți. Efectul halo permite ca percepțiile asupra unei calități să se extindă la judecăți părtinitoare asupra altor calități. Expresia se bazează pe imaginea unui halou, care aruncă o lumină pozitivă asupra a ceea ce îl înconjoară; astfel, „haloul” creat de percepția unei caracteristici poate acoperi și alte caracteristici în același mod. În arta religioasă, o aureolă plutește adesea deasupra capului unui sfânt, scăldând individul într-o lumină cerească pentru a crea impresia că acea persoană este bună. Istoria efectului de aureolă Psihologul Edward Thorndike a inventat pentru prima dată acest termen într-un articol din 1920 intitulat „The Constant Error in Psychological Ratings” (Eroarea constantă în evaluările psihologice). În experimentul descris în articol, Thorndike a cerut ofițerilor superiori din armată să evalueze o serie de calități ale soldaților lor subordonați. Aceste caracteristici includeau aspecte precum leadershipul, aspectul fizic, inteligența, loialitatea și fiabilitatea. Obiectivul lui Thorndike era să determine în ce măsură evaluările unei calități se reflectau în evaluările altor caracteristici. El a descoperit că evaluările ridicate ale unei anumite calități erau corelate cu evaluări ridicate ale altor caracteristici, în timp ce evaluările negative ale unei anumite calități duceau, de asemenea, la evaluări mai scăzute ale altor caracteristici. „Corelațiile erau prea mari și prea uniforme”, a scris Thorndike. „De exemplu, pentru cei trei evaluatori studiați în continuare, corelația medie între fizicul și inteligența este de 0,31; între fizicul și leadership, de 0,39; și între fizicul și caracter, de 0,28.” Deci, de ce impresiile noastre generale despre o persoană creează acest halou care ne influențează evaluările unor trăsături specifice? Cercetătorii au descoperit că atractivitatea este unul dintre factori. Studiile au arătat că persoanele arătoase tind să fie percepute ca având trăsături de personalitate pozitive și o inteligență mai ridicată. Un studiu a descoperit chiar că jurații erau mai puțin înclinați să creadă că persoanele atractive erau vinovate de comportament criminal. Cu toate acestea, acest stereotip al atractivității poate fi o armă cu două tăișuri. Alte studii au descoperit că, deși oamenii sunt mai înclinați să atribuie calități pozitive persoanelor atractive, ei sunt, de asemenea, mai înclinați să creadă că persoanele frumoase sunt vanitoase, necinstite și susceptibile să-și folosească atractivitatea pentru a-i manipula pe ceilalți. Impactul efectului de aureolă Efectul de aureolă se manifestă în multe domenii. În educație Profesorii pot interacționa diferit cu elevii în funcție de percepția atractivității. De exemplu, într-un studiu, profesorii aveau așteptări mai mari de la copiii pe care îi considerau mai atractivi. Un alt studiu a analizat rezultatele școlare ale peste 4.500 de elevi. Un grup de 28 de persoane a evaluat apoi atractivitatea elevilor (pe baza fotografiilor din legitimațiile de elev) pe o scară de la 1 (foarte neatractiv) la 10 (foarte atractiv). Elevii au fost apoi împărțiți în trei grupe: atractivitate sub medie, medie și peste medie. Cercetătorii au comparat apoi notele elevilor între cursurile urmate într-un cadru tradițional, față în față, și cele urmate online. Studenții care au fost evaluați ca având un aspect peste medie au obținut note semnificativ mai mici la cursurile online decât la cursurile tradiționale. Efectul de aureolă poate influența modul în care profesorii tratează studenții, dar poate avea și un impact asupra modului în care studenții îi percep pe profesori. Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că, atunci când un profesor era perceput ca fiind cald și prietenos, studenții îl evaluau ca fiind mai atractiv, mai simpatic și mai plăcut. La locul de muncă Experții sugerează că efectul de aureolă este una dintre cele mai comune prejudecăți care afectează evaluările și analizele performanțelor. Supervizorii pot evalua subordonații pe baza percepției unei singure caracteristici, rather than the whole of their performance and contribution. De exemplu, entuziasmul sau atitudinea pozitivă a unui angajat pot umbri lipsa de cunoștințe sau abilități, determinând colegii să îi acorde o evaluare mai bună decât cea justificată de performanțele sale reale. Efectul halo poate avea, de asemenea, un impact asupra veniturilor. Un studiu publicat în Journal of Economic Psychology a constatat că, în medie, chelnerii atrăgători câștigau cu aproximativ 1.200 de dolari mai mult pe an din bacșișuri decât colegii lor mai puțin atrăgători. Parrett M. Frumusețea și festinul: examinarea efectului frumuseții asupra veniturilor folosind date privind bacșișurile din restaurante. Journal of Economic Psychology. 2015;49:34-46. doi:10.1016/j.joep.2015.04.002 Un alt studiu a constatat că atractivitatea fizică are un efect pozitiv nu numai asupra încrederii în sine a unei persoane, ci și asupra veniturilor sale globale și a bunăstării financiare. Și solicitanții de locuri de muncă sunt susceptibili să resimtă impactul efectului de aureolă. Dacă un potențial angajator consideră solicitantul atractiv sau simpatic, este mai probabil să îl evalueze și ca fiind inteligent, competent și calificat. În marketing Specialiștii în marketing profită de efectul de aureolă pentru a vinde produse și servicii. Când o vedetă promovează un anumit produs, evaluările noastre pozitive asupra acelei persoane se pot extinde și asupra percepției noastre asupra produsului în sine. Efectul halo invers (sau efectul de pâlnie) După cum sugerează și numele, efectul halo invers apare atunci când o persoană judecă negativ o altă persoană pe baza unei singure caracteristici cunoscute. Această singură trăsătură influențează toate celelalte trăsături ale persoanei care experimentează efectul halo invers. De exemplu, o persoană ar putea presupune că cineva pe care îl consideră neatractiv este și neprietenos.

Discutii despre mandatul de presedinte al lui ND.

Dupa 35 de ani retraim “20 Mai 1990”. Am senzatia asta de intoarcere in timp. Acelasi imens gol, aceeasi instrainare, aceleasi regrete fata de prieteni, rude, cunostinte. Macar atunci eram tineri, aveam timpul ca aliat, puteam spera ca cei cate au votat contra noastra se vor trezi si vor vedea adevarul nostru. Apoi vom continua, va fi la fel ca inainte, vom privi inainte si vom rade de noi, cei din trecut. Erau sperante naive. Cei dusi au ramas dusi, iar vietile noastre au continuat fara ei. Niciodata nu a mai fost ca inainte. De data asta nu mi-am mai facut nicio speranta. 35 de ani experienta mi-au lamurit necunoscutele tineretii in ceea ce priveste natura umana. Am citit un articol care imi impartaseste dilemele morale. Cum va fi dupa alegeri? Nu rezonez cu autorul pe tema votului sau, dar ii impartasesc gandurile. https://www.contributors.ro/dupa-vot-ne-mai-putem-vorbi/?utm_source=hotnews.ro&utm_medium=referral&utm_campaign=feed_feed_hotnews_ro_hn-contributors_sidebar_links

Analistul …